Cum vii tu fato?Așa pe nepoftite?Atunci când am de lucru, când corpul obosit abia de-a început să elibereze deliberând.Spirtul.
Putea-i să vii mâine, dis-de-dimnieață.Nu azi, când am deadline-u' și beau a șaptea coffee.Mi-i greață.
De ce acum, când am angajamente?Ca să nu mor de foame ca un câine.Ca să nu mor ca Cioclea!Veneai c-am des la el,Păcat că nu veneam noi.Păcat.
Și ai venit, și-mi spui că lasă!Chiar dacă mori de foame, mori în picioare,doar asta mai contează.
E ora dimineții și stau aici cu tine.Pe canapeaua prăfuită, în camera-dezordine, fără oglindă.Te văd!Dar degetele refuză să te asculte.
Tu vii tiptil, desculț...Ai vrea să te ador, să-mi spui mai multe.
Eu, dorm în plasa mea socială,Un pic comercială.Stomacul nu-i deprins să te consume doar pe tine.Vrea haleală!
Cum vii tu muză spurcată?Mă faci să las tot baltă.Să cad în perna nopțiiȘi să visez cealaltăLume.
Așa că du-te muză!Futu-te-aș iar în gurăA mia oară-ți spun,Nu-mi stă a ta frizură.