(del blog Infierno Alegre)
MOARTE MEDITATĂ
Ai închis ochii,naște o noapte,copil al oaselor false,de zgomote moarteca cele de plutăprinse pe plasele de pescuit în apă.
Mâinile tale se prefac într-o suflarea depărtărilor de neatins,îndărătnice ca și ideile,
și cu ambiguitatea lunii,iar în felul lor de a ezita, gingașe,dacă mi le vei pune pe ochi,îmi vor atinge sufletul.
Ești femeia care trececa și o frunzăși lasă în arbori un foc tomnatic.
(trad. din limba spaniolă de a.l.)
LA MUERTE MEDITADA
Has cerrado los ojos,
nace una noche
nena de falsos huecos,
de ruidos muertos
como de corchos
de redes caladas en el agua.
Tus manos se hacen como un soplo
de inviolables lontananzas,
inaferrables como las ideas,
y el equívoco de la luna
y el balancearse, dulcísimos,
si quieres posármelas sobre los ojos,
tocan el alma.
Eres la mujer que pasa
como una hoja
y dejas en los árboles un fuego de otoño.