*** La poesía extiende en el lienzo del sentimiento su inaprensible sustancia, asciende del claroscuro espíritu del vate acompañada por trazos infinitos de lenguajes, poblando la concepción del universo intemporal como soplo divino, aliento del poeta.
*** Poezia extinde pe compoziția sentimentului substanța sa incomprehensibilă, vine din adâncurile spiritului aedului însoțită de diverse tipuri de limbaje, populând concepția originală a universului atemporal ca o adiere divină, suflarea poetului.