Leo BUTNARU
Cutia
Iute ca gândul. (Zicere)
Prin metamorfoze de-nţelesurişi ne-nţelesuri prin transferuri semantice camici spectacole de metafore uite ajung a-mi da seama că în existenţa mea solicitată mereu între teze şi antitezecutia craniană cu tot ce are în ea e pe bunecutia mea de viteze.
Poem
Nu te teme – apropie-te de inima mea radiopasivă…
Dumnezeu, Lazăr, Poezia
Cum gândesc eu acum foarte naiv îmi zic:la o adică de ce nu ar fi putut să fie? Adicăla celebra pilduire cu reînvierea ca minunăţieDumnezeu ar fi spus:– Scoală, Lazăre, şi citeşte poezie!
Arbore genealogic
Eterna problemă cu execrabilul comportament al moştenitorilor… –încâtpână şi arborele genealogic pare a fi un nuc în caredescendenţii bat cu prăjinile…
Arbore genealogic; Oblic
În amurg de jur-împrejurul Turnului din Pisaînclinat în taliesunt oblice umbrele toate
ba chiar ţi se parecă-n deplina asta oblicitatecel mai drept e totuşi Turnul din Pisape când înclinată-n taliear fi restul – întreaga Italie.
Aveţi grijă
Aveţi grijă de gâştele-cloşte, romani, puneţi-le la timp pe ouă,înmulţiţi, îngrijiţi bobocii guralivipentru căaşa cum pericolul nicidecum nu amijănu se ştie niciodatădacăpeste antichităţi viitoare saudoar peste câţiva aninu va fi din nou nevoie ca Romasă fie salvată.
Romani, de cloşte aveţi grijă –de cloşte-solo sau de incubatoare în careca la opera din Scalabobocilor dolofani cultivaţi-le glasul mare...
Aveţi grijă de cloşte, romani...
Aveţi grijă; Înainte de somn
Apus deja potolit, sieşi supus.E mai mult spectru decât pară.Şi în desenul cosmic prinde să-ţi pară că vezi scoasă înainte de somn şi pusăîntr-un fabulos pahar cu apăo supra-uriaşă proteză dentară.
Cine o fi venerabilul, bătrânul Domn pregătit de adâncile soamne?
Poate chiar Tu, Doamne ?...
Aveţi grijă; Înainte de somn; Din zi în zi, inevitabila inversie
Asta e viaţa… Învaţă să o trăieşti înţelept ascultă-i latinescul carpe diemca pe un tainic şi imanent recviem.
Deci fii cumpătat în toate pentru că de la un punct încolo darurile vieţii prind să mai scadăsau chiar să fie amânate până la calendele greceştitoate astea însemnând în finecă – mâineva fi mai bine decât poimâine…
şi tot aşa până binele ajunge-va rău deplin…
Amin.
Sus, zângănind
Uneori sus în cer răsunăzângănitun sunet ciudat…
nici nu ai şti ce să spui…
Nu-i excluslovindu-se de podeaua vreunui supermarket zăngăneşte oarece nimbrostogolit din vitrinăcăzut din cui…
Sus, zângănind; O singură direcţie…
De nu ar fi, poate, prea de tot frumos sigur că ar fi nespus de generos: viaţadus-întors!...
Sus, zângănind; O singură direcţie; De profundis
Uneorireuşescsă ajungînstrăfundul-străfundalrealităţii…
Fantastic!
Muzele neaoşe
Chiar de ele impulsionatmi le imaginezi pe ele –muzele ce au inspirat anonimii autori de folclorele, care ar fi fost vreo patru sau cinci – exact cum zice dicţionarul: divinităţi alegorice simple cât se poateun fel de ţărăncuţe încântătoare –generoasele muzepatru sau cinciîn ii cu râuri pe mânecide la altiţă la manşetăşi în uşoare opinci.
Însă după obiceiul de a inspira creatori de folclor dincolo de limitele de gen unde încep academii peripatetice cu poeţi şi filozofisau timide biserici cu teozofisau, pur şi simplu, dincolo de vreun înflorit câmp de cartofi – deja muzele-ţărăncuţe de ieriinspiră mai rarpăşesc mai stângaci nu ştiu cumpe înaltele tocuri de pantofi…
Ele,patru sau cinci,neaoşe,de pe aici…
Muzele neaoşe; Vis?
Se întâmpla cam aşa: din vizuina şi viziunea înţelepciuniilumiiieşea cârtiţa filosofiei; daaşa ceva…– E de presupus spre deosebire de subpământeanabiologica ei suratăcârtiţă filosofiei vedea…– Ba… Totul rămăsese precum se ştia…
Muzele neaoşe; Vis?; Situaţie
Chiar fără de capăt e infinitul?... – În propria creaţieo fi şi Dumnezeu
depăşit de situaţie…