Aspecte controversate ale gramaticii normativeI. „A plăcea” vs. „a place”0) Verbul în discuție face parte (făcea parte) din categoria verbelor de conjugarea a II-a. Această clasă flexionară de verbe este destul de slab reprezentată în limba română. Tendința este ca aceste verbe să treacă la conjugarea a III-a.INVENTAR:
· a apărea· a avera· a bea· a cădea (cu compusele:a decădea,
a recădea)· a durea· a încăpea· a părea (cu compusele: a dispărea,
a compărea)· a plăcea (cu compusele: a displăcea)· a putea· a scădea· a ședea· a tăcea· a vedea (cu compusele: a întrevedea,
a prevedea, a revedea)· a vrea· a zăcea
1. Acest proces de trecere de la conjugarea a II-a la a III-a și nu la a I-a sau la a IV-a este explicabil prin asemănarea formală foarte mare: este vorba defapt doar de locul accentului: la conjugarea a II-a accentul cade pe ultima silabă, iar la conjugarea a III-a pe penultima silabă.Ex: a scădea (a scă-`dea) [conjugarea a II-a] -> a înțelege (a în-țe-`le-ge) [conjugarea a III-a]Sau în interiorul paradigmei de formele:noi scădem (noi scă-`dem) [conjugarea a II-a] -> noi înțelegem (noi în-țe-`le-gem) [conjugarea a III-a]2. Ca atare tocmai la aceste forme (de infinitiv și de indicativ prezent, persoanele I și II, singular și plural) se manifestă trecerea spre conjugarea a III-a. În vorbire se constată că acest proces se realizează în două etape (mai întâi la formele de infinitiv, apoi la formele de indicativ). În consecință se observă în dinamica limbii și o fază intermediară:Infinitivul a trecut la conjugarea a III-a, iar indicativul este „încă” la conjugarea a II-a =>
=> spunem: „va apare”, „noi apărem”OBS! Constatăm că o trecere completă la conjugarea a III-a a unor foste verbe de conjugarea a II-a (a rămâne, a ține, a umple, care aveau formela: a rămânea, a ținea, a umplea, iar la indicativ accentul va trebui să cadă pe silaba penultimă:Ex: noi rămânem (noi ră-`mâ-nem); voi rămâneți (voi ră-`mâ-neți)II. „precedă” vs. „precede”0. O serie de verbe neologice „a preceda/a precede”, „a succeda/a succede”, „a accede”, „a purcede”, unele dintre aceste verbe au manifestat în vorbire ezitări cu privire la încadrarea lor morfologică la clasa verbelor de conjugarea a I-a sau la conjugarea a III-a.1. Majoritatea formelor flexionare din paradigma lui „a preceda” susțin încadrarea lui la conjugarea a I-a, astfel:Participiul : preceda (și NU *[1]preces) și de aici toate formele compuse pe baza participiului:· Perfectul Compus: a precedat· Viitorul Anterior: va fi precedat· Diateza Pasivă: este precedat/-ăLa acestea se adaugă formele timpurilor simple ale indicativului:· Imperfectul: preceda (*precedea)· Perfectul Simplu: precedă (*precese)· Mai Mult Ca Perfectul: precedase2.Ezitările de încadrare flexionară apar la următoarele forme: infinitiv-, indicativ- și conjunctiv- prezent.a)Infinitiv-Prezent (și formele compuse cu acesta: Viitorul Simplu [va preceda] și Condiționalul Optativ [ar preceda]) sunt încadrate la conjugarea a I-a. Norma limbii literare recomadă forma „a preceda” (*a precede) pentru că se înscrie în coerența paradigmei flexionare. Ca atare vom spune: „Concertul va preceda meciul” (*va precede).Concluziile ar preceda discuțiile. (*ar precede)
b) · La indicativ prezent și conjunctiv prezent avem o situație ambiguă, astfel persoana I și II sg. sunt identice (cu conjugarea a II-a)pers I: precede; să precedpers II: precezi; să precezi· La plural la persoanele I și II s-au impus formele de conjugarea I atât la indicativ cât și la conjunctiv:pers I: precedăm; să precedămpers II: precedați; să precedați· La persoana a III-a singular și pluralLa indicativ avem el/ea/ei/ele precedă (conjugarea I)La conjunctiv s-a impus forma de conjugarea a III-a: el/ea/ei/ele să preceadă (*să precede)Norma propune aici această soluție mixtă, de aceea în vorbire apar confuzii. În concluzie „a preceda” și „a succeda” se încadrează în clasa flexionară de conjugarea a I-a, cu o singură excepție: conjunctiv prezent persoana a III-a singular și plural
[1] Asteriscul (steluța)indică faptul că ceea ce urmează după el este greșit/ este o formă greșită.
DIN BLOGURILE MOLDOVEI