Champions League nu iartă jumătățile de măsură. Nu te iartă atunci când toată lumea îți spune că Georgievski e varză, iar tu insiști să joci cu el doar ca să demonstrezi tuturor că albul e negru. Principalul e să semnezi cu Ana-Maria. Restul merge strună. Piovacari, Capetanos... atacanți de Săgeata, Ceahlăul sau Botoșani. Nicidecum de Champions League. Iar diferența dintre campionatul Ro și UCL e ca de la cer la pământ.

Cu toate acestea Steaua a jucat foarte bine cu Schalke, până în minutul 67, când a încasat primul gol. Un gol stupid încasat de Tătărușanu, care adormise în poartă. De fapt el doarme de când îl știu. Parcă are 50 de ani. Parcă se deconectează de la realitate uneori. La fel și la golul 2 a plonjat aiurea la culțul scurt, balonul zburând în partea opusă. Câți jucători ar fi șutat de acolo, cu dreptul, la colțul scurt??? Dar Tătărușanu are fotbalul lui. În vise. În visele de pe teren.

Schalke mi s-a părut o echipă modestă. Nici n-are de unde să fie una extraordinară. Modestă, dar profesionistă. Nici un moment de relaxare. La ei chiar și japonezul, fundaș dreapta, a evoluat ca ceasul. Deși, ca jucător, e sub Munea de la Veris. Serios. Părerea mea. 

Schalke a câștigat pentru că e o echipă nemțească. Are mentalitate de SUPERIORI. Are aură de superiori nouă, românilor, moldovenilor, tuturor celor care am fost educați să fim iepuri. Cum spunea cineva, cred că în ADN-ul nostru s-a format de-a lungul secolelor gena de iepure. Iar la ei e invers - de vânător. De asta ne bat mereu. Și o să ne bată.    WfR2y0o8XSw