Rugămintea de a mi se returna poemul
Şi totuşi într-o bună zi poate că chiar azichiar dacă mă încearcă o spuză de necazîmi voi lua inima şi inspiraţia în dinţirugându-l pe marele poet X: întoarce-mi poemul pe care îl tot reciţi lumiipe care îl tot publici în traduceri până şi înlimba stelară a lui Hlebnikov;întoarce-mi poemul; de ce ţi-ai împăunat orgoliulba chiar şi sufletul în poemul meuîn metaforele lui sclipitoarecare se ştie nu sunt decât stropi de eternitate;întoarce-mi poemul din carepe coperta patru a fiecărei cărţi insereziba un fragment ba altul din emoţiile emanatedin conţinutul său adânc-înalt.La intersecţia dintre două mari şcoli antică şi avangardistătu scrii rânduri din poemul meu pe cele trei ochiuri ale semafoarelorsemnificând prezentul trecutul şi viitorul – urmează să potriveşti culoarea pentru fiecare din aceste dimensiuni temporale;la intersecţiile unde se află aceste semafoareopreşte până şi umbra lui Marinetti purtată de umbra unui automobilmai frumos – zice italianul – decât umbra Victoriei din Samothrace; opreşte citeşte – şidacă nu ţi-aş fi spus eu primul – întoarce-mi poemulacest lucru l-ar fi făcut intempestivul italiancrezând că poemul meu este poemul său şiforţându-te să i-l întorci luiîn loc ca metaforele să revină la cel care le-a izvoditumila mea persoană.La aceste intersecţii cu semafoare inter-temporale vârstele poeţilor nu au nicio relevanţănecontând că tu eşti între mai vârstnicul Marinettişi anii mei oricum mai puţini – chiar aşanu contează vârstele poeţilorci vârstele poemelor care sunt cu totul altele decâtvârstele pământene sau sub-pământene – iar acest poem care trebuie să mi-l întorci e mai mare decât tinetu nefiind încă la vârstadar mai ales la experienţace te-ar sprijini să creezi astfel de poemecum e chiar cel pe care trebuie să mi-l întorci astfel că pur şi simplu e de demnitatea ta să-mi redai poemulîţi place sau nu aceasta – poeziae cea mai importantă proprietate privată din câte pot existaconţinând de-a valma biografia lui Dumnezeuşi microscopicul CV al autoruluişi ample pasaje din Testamentespre exemplu Cântarea cântărilorCântarul cântarelor… Prin urmarete rog iar şi iar: (în)toarce-mi poemul la care ţin atât de multla care… Chiar acum dă-mi-l! dă-mi-l!! dă-mi-l!!!... Ah cât de gentilce echitabil şi corect eşti prietene Poete care iată chiar acummi-ai şi (în)tors poemul – este chiarpoemul pe care-l scriu acumeste exact prezentu-mi poem – de aici în susde sus în jostorsreîntorsşi care s-ar putea intitulat simplu: RUGĂMINTEADE A MI SE RETURNA… Pardon! – DE A MI SE DĂRUI POEMUL…
21.VIII.2013
Vila „Stancu”, Neptun