Cea mai importantă problemă pe care o avea de rezolvat patriarhul Kiril în Moldova, prin convocarea unui sinod ad-hoc, a rămas nerezolvată. Ba mai mult, problema a născut o alta nouă și mai mare. Mă refer la nesocotirea afurisaniei rostite asupra actualei conduceri de stat de către Sinodul Mitropolitan. Împreună-rugarea patriarhului cu cei afurisiți ridică pentru biserica noastră o gravă și fără precedent problemă ecleziologică.
Prin gestul său, patriarhul a golit de rost Sinodul episcopilor moldoveni. Dar oricît de neînsemnați ar părea la Moscova smeriții noștri episcopi, fiecare cu ale sale neajunsuri și virtuți, totuși în ei lucrează Duhul Sfînt de fiecare data cînd se întrunesc în Sinod. Iar ceea ce hotărăște un sinod, chiar și un sinod mic, doar de sinod poate fi dezlegat. Nici mitropolitul, nici patriarhul nu pot dezlega singuri o legătură pusă de sinod. Aceasta este o prevedere de netăgăduit a dreptului nostru canonic și a practicii de două mii de ani a creștinismului (nu de două sute).
Poate fi discut contextual în care s-a luat această hotărîre, i se pot face reproșuri, dar nu poate fi pusă la îndoială legitimitatea ei. O hotărîre de sinod rămîne în picioare chiar și atunci cînd este greșită, nu pentru că Duhul Sfînt ar fi supus greșelii, ci pentru că Dumnezeu este sfios și de multe ori se ferește din fața ambiției omenești, mai ales dacă oamenii se întîmplă a fi și episcopi. Hristos însuși a făgăduit că tot ce se va lega pe pămînt, se va lega și în cer. De aceea, o hotărîre pripită sau greșită de sinod nu se topește de la sine, nu se nesocotește, ci se condamnă/abrogă de un nou sinod. În acest sens istoria Bisericii cunoaște celebrul caz al sinodului de la Stejar, numit ulterior “sinodul tîlhăresc”, la care a fost condamnat marele patriarch Ioan Gură de Aur. Sfîntul Ioan, chiar dacă verbal a înfruntat sinodul și a condamnat decizia ca pe una nedreaptă, totuși el s-a supus hotărîrii de a se opri de la slujire pentru a nu nesocoti instituția Sinodului.
Ceea ce s-a întîmplat azi la Chișinău, cînd în văzul unei țări întregi, patriarhul a nesocotit o decizie a sinodului local și s-a rugat demonstrativ cu afurisiții este un fapt fără precedent. De acum înainte creștinii opriți de la împărtășanie sau afurisiți pot să se supună sau nu hotărîrii preoțești, pentru că însuși sinodul moldovenesc e relativ. Iată o adevărată problemă bisericească ce urmează a fi rezolvată. Că pe celelalte le rezolvă lumea.
Filed under: Ortodoxie, Scandaluri
