“Un copil de 4 ani a fost ucis de cîini maidanezi” – este subiectul cel mai discutat în ultima săptămînă, în presa românească. Sărmanii părinți ce și-au înmormîntat copilul, sărmanul frățior care a fost martor, sărmana bunică, ce a scăpat băiețeii din vedere. Înfiorător, tragic, dureros, fără îndoială. După asta au început să apară imagini cu otrăviri în masă a maidanezilor. 
Asta e judecata oamenilor: pentru o haită înrăită, suferă întreaga rasă. ”Dacă, Doamne ferește, se mai întîmplă așa ceva?” este argumentul OAMENILOR.
De aici mi-au apărut mai multe întrebări:
* Citesc în presă: ”Un bărbat din Cimişlia este suspectat de oamenii legii că şi-ar fi omorât soţia la trei zile după nuntă”. De ce n-am otrăvi toți soții, ca ”Doamne ferește. să nu se mai întîmple așa ceva”?
* ”Și-a ucis bunica pentru 20 de lei” – o altă știre mai veche. De ce n-am otrăvi toți nepoții, ca ”Doamne ferește. să nu se mai întîmple așa ceva”?
* ”Un tînăr și-a ucis tatăl” – tittrau ziarele. De ce n-am otrăvi toți copiii, ca ”Doamne ferește. să nu se mai întîmple așa ceva”?
* ”Tatăl-pescar și-a ucis copilul pentru că plîngea” – ceva de genul am auzit în vara asta. De ce n-am otrăvi toți tații, ca ”Doamne ferește. să nu se mai întîmple așa ceva”?
* ”O femeie și-a omorît concubinul” – încă o știre. De ce n-am otrăvi toate femeile, ca ”Doamne ferește. să nu se mai întîmple așa ceva”?
* ”Un șofer a tamponat mortal o femeie gravidă”. De ce n-am otrăvi toți șoferii, ca ”Doamne ferește. să nu se mai întîmple așa ceva”? ori măcar să nu dăm nimănui permise de conducere…
* ”5 băieți și-au violat consăteanca” – scria presa. De ce n-am otrăvi toți băieții, ca ”Doamne ferește. să nu se mai întîmple așa ceva”? ori poate măcar să-i castrăm…
Lista poate continua la nesfîrșit, așa cum infracțiuni se săvîrșesc în fiecare zi, care mai de care. De ce atunci să cheltuim bani pentru întreținerea infractorilor în penitenciare? Îi omorîm pe toți cei RĂI și vom trăi în RAI.
Povestea drobului de sare ne face cruzi și în loc să rezolvăm altfel problemele, noi găsim soluții radicale. Oare suntem noi Dumnezei să decidem soarta cuiva, fie acela și un cîine?
