Pentru sutele de persoane, pe care le deservește zilnic ea este, pur și simplu, d-na de la cantină. Pentru mine, dna Tatiana, este omul care cu un 
zâmbet larg și luminos mă întreabă : “Doriți ceai verde cu miere sau cu zahăr?”, este omul care îmi urează de fiecare dată : “Poftă mare”, este omul cald care întreabă : “S-a întâmplat ceva? Nu v-am văzut demult”. D-na Tatiana este persoană care îmi face prânzurile mai frumoase, prin atitudine, prin vorbe și prin căldură. Ea, d-na de la cantină, are puterea magică de a fi OM pentru oameni.
***
Printre zecile de locuri, acesta rămânea ascuns de preferințele mele cotidiene, până în momentul X când un bun amic m-a invitat la o ceașcă de discuții. De atunci acest loc, a devenit unul special. Impresia și experiența pe care o savurez de fiecare dată este una de detașare completă de tot kitschul și rutina din Chișinău. Timpul se scurge altfel în atmosfera vintage, iar ceaiul și tarta cu mere are un gust aparte – gustul ”mmmm, ce bunătate.” Astăzi, am simțit ca sunt un oaspete așteptat și răsfațat al localului – în doar câteva minute măsuța de la fereastră a fost aranjată, chelnerul m-a poftit sa iau loc, ceaiul venise nici fierbinte, nici rece, iar unul din angajații localului dorea să se asigure că mă simt bine și că totul este OK. Felina casei, supranumită Liubușka de data aceasta avea treburi motănești , undeva la măsuța de-alături discutau înflăcărat doi clienți, iar la intrare covorul țesut, stătea cuminte și singur pe prispa localului, de parcă aștepta pe cineva. Denumirea te duce cu gândul la Japonia, atmosfera te prinde într-un pub englez, iar elementele naționale moldovenești te fac să te simți de-al casei. El, MamiCo are carisma de a fi un LOC drag printre multe alte locuri.
