Ceea ce s-a intamplat recent in sanul Bisericii Ortodoxe poate fi numita una din cele mai mari catastrofe din istoria ortodoxiei romanesti. Ma refer la impartasania Mitropolitului Banatului Petru Corneanu cu Greco-catolicii. Din pacate, putini sunt cei care inteleg si sunt atinsi de aceasta fapta, care a revoltat nu doar spatiul romanesc, ci si intreaga lume ortodoxa. Desigur, sentimentul de fratietate si binevointa fata de oamenii din jur este un sentiment nobil. Dar totusi, care este ierarhia de valori? Suntem in drept sa modelam credinta care ne-a fost data de Dumnezeu de dragul pacii cu cei de alta religie, sau servim ca un model pentru cei straini. Daca renuntam la ceea ce avem, adica credinta ortodoxa, ce vom avea de oferit in afara de o goliciune spirituala? “Sentimentul de fratietate” nu poate justifica o tradare a bisericii. Oamenii devin “frati” si la o sticla cu bautura, cand sunt partasi la o crima, o astfel de “fratietate” nu ii duce nicidecum la Dumnezeu. Da, trebuie sa iubim pe toti oamenii. Dar anume pentru acest fapt si nu trebuie sa renuntam la ortodoxia noastra, care este cel mai bun dar pe care il putem oferi celor rataciti. Ecumenismul este o crima, este o lepadare de Hristos si Biserica lui si nu poate fi justificat de nimic.