Ma cheamă codru –n baţele lui.
Eu caut să zbor spre braţele tale
M – ademeneşte verdele, cerul albăstrui,
Dar tu mă păstrezi cu amintirile.
Ma cheamă la ea câmpia, s-alerg ca altadată,
Ma strigă, din nou, râul să –l colid naivă, fermecată,
Ma cheamă bucuroasă copilaria să visezi la viitor,
Ma cheamă bătrânul nuc, ca pe vremuri, să-i ţin de urât.
Mă cheamă casa părintească, uscată de-un dor nebun,
Să ţip, să râd, să joc, să plâng şi să sar
Să strig tare mamă şi tată…
Să stau veselă –n ogradă ca altădată.
Mă cheamă, ma cheamă trecutul
Să-l fac fericit încă odată.
Mă cheamă, mă cheamă copilul
Să strig fericită mamă şi tată…
