A dezertat entuziasmul. Şi ieri m-a părăsit,
Frustat adînc de felul, în care te-admiram.
Bruscat de realitate, cam obsedat și chinuit,
Renunț la muză, ființă și cadavru' mult rîvnit.

                          ***

De-ai ști cum murmură tăcerea-n mintea mea !?
..în lipsa ta! Femeie, cu piele și privire fină !
ce-ascunsă stai, sub strat de "dragoste e rea"
și categoric, nu dorești, să ieși degrabă, la lumină' !               

                          ***

Rătăcesc hoinar în beznă, prin adîncul dorului.
Călător străin. Mutat, pe strada ta, de vise.
Ce atîrnă, cîteva speranțe, de ramul norului. 
Avînd ca scop de-ați nimici, hotarul din culise.

                          ***

Intoleranta mea răbdare,
Îţi duce dorul, la moment.
Și nu-nțeleg, cum nu vrea oare?
Să scap de acest sentiment!