Am preluat această poezie de pe http://razvydeva.wordpress.com . Mi-a plăcut atât de mult încât am ținut să o prezint și vouă! Bravo autorului (oricine ar fi)…
Poezia ”deștepților”
De-ar fi să-i luam pe toți la rând
Și actualii, dar și foștii,
Cei mai deștepti de pe Pământ
Au fost întotdeauna… proștii.
Nu te ruga la ursitoare
Să-ți facă-n viața ta vreun rost.
Mai bine urla-n gura mare:
“Iubite Doamne, fă-mă…prost.
De ce să tragi ca la galeră,
Să-nveți atâtea fără rost?
De vrei să faci o carieră,
Ajunge numai să fii…prost.
În lumea asta cu de toate,
Unde se-nvață contra cost,
Păcat că nici o facultate
Nu dă și diploma de…prost.
Avem impozite cu carul,
Dar înotăm în sărăcie.
Și ce buget ar avea statul
Dintr-un impozit pe… prostie…
Ei sunt ca iarba,cu duiumul
Să nu-i jignești, să nu-i împroști!
O, Doamne, de ne-ar crește grâul
Cum cresc recoltele de… proști.
Și-n lumea asta răsturnată,
Unde cei strâmbi sunt cei mai drepți,
Savanții noștrii mor de foame
Și numai Proștii sunt deștepți.
