AȘADAR VREI SĂ DEVII SCRIITOR?

Dacă nu e o flacără ce iese dinăuntru,
în pofida la toate,
nu face asta.

Doar dacă îți vine în mod spontan din inimă
și din minte, din gura ta
și din viscere,
nu face asta.

Dacă trebuie să șezi ore în șir
cu privirea fixată în ecranul calculatorului
sau cu degetele înfipte în clapele mașinii de scris
căutând cuvinte,
nu face asta.

Dacă o faci pentru bani sau faimă,
nu face asta.
Dacă vrei astfel să ademenești femei în patul tău,
nu face asta.

Dacă trebuie să stai
și să rescrii totul odată și încă o dată,
nu face asta.

Dacă te obosește însăși gândul de a o face,
nu face asta.
Dacă încerci să scrii 
ca oricare altul, uită de asta.

Dacă trebuie să aștepți să iasă urlând din tine,
așteaptă în liniște.
Dacă nu iese urlând din tine, fă altceva.

Dacă ajungi să-i citești mai întâi soției tale
sau amantei sau amantului
sau părinților sau oricărui altuia,
nu ești pregătit.

Nu fi ca atâți alți scriitori,
nu fi ca atâtea alte mii 
de persoane ce se supranumesc scriitori,
nu fi flecar și plictisitor și pretențios,
nu te consuma în amorul propriu.
Bibliotecile lumii 
obosesc într-atât încât adorm 
cu acești ipochimeni.
Nu fi unul din ei.
Nu face asta.

Doar dacă îți vine din suflet
ca o rachetă,
doar dacă ai sta și nu ai face nimic
și te-ar putea aduce la nebunie,
la sinucidere sau asasinat,
nu face asta.

Doar dacă soarele dinăuntrul tău
îți frige viscerele, nu face asta.
Când va veni într-adevăr momentul,
și dacă ve-i fi ales,
se va întâmpla aproape de la sine și
va continua așa până la moartea ta
sau până când acesta va muri în tine.

Nu există vreun drum.
Și niciodată nu a fost altul.

 
¿ASÍ QUE QUIERES SER ESCRITOR?

Si no te sale ardiendo de dentro,
a pesar de todo,
no lo hagas.

A no ser que salga espontáneamente de tu corazón
y de tu mente y de tu boca
y de tus tripas,
no lo hagas.

Si tienes que sentarte durante horas
con la mirada fija en la pantalla del ordenador
ó clavado en tu máquina de escribir
buscando las palabras,
no lo hagas.

Si lo haces por dinero o fama,
no lo hagas.
Si lo haces porque quieres mujeres en tu cama,
no lo hagas.

Si tienes que sentarte
y reescribirlo una y otra vez,
no lo hagas.

Si te cansa sólo pensar en hacerlo,
no lo hagas.
Si estás intentando escribir
como cualquier otro, olvídalo.

Si tienes que esperar a que salga rugiendo de ti,
espera pacientemente.
Si nunca sale rugiendo de ti, haz otra cosa.

Si primero tienes que leerlo a tu esposa
ó a tu novia ó a tu novio
ó a tus padres ó a cualquiera,
no estás preparado.

No seas como tantos escritores,
no seas como tantos miles de
personas que se llaman a sí mismos escritores,
no seas soso y aburrido y pretencioso,
no te consumas en tu amor propio.
Las bibliotecas del mundo
bostezan hasta dormirse
con esa gente.
No seas uno de ellos.
No lo hagas.

A no ser que salga de tu alma
como un cohete,
a no ser que quedarte quieto
pudiera llevarte a la locura,
al suicidio o al asesinato,
no lo hagas.

A no ser que el sol dentro de ti
esté quemando tus tripas, no lo hagas.
Cuando sea verdaderamente el momento,
y si has sido elegido,
sucederá por sí solo y
seguirá sucediendo hasta que mueras
ó hasta que muera en ti.

No hay otro camino.
Y nunca lo hubo.