După succesul extraordinar al super-mega [înserează superlativ aici] piesei pe care v-am prezentat-o cu două săptămîni în urmă și a numărului mare de aprecieri primite atît din țară, cît și din străinătate, am decis că a venit vremea să mai postez pe blog încă o înregistrare.
Sper că v-ați dat seamă că glumesc 
Cîtecelul pe care l-am înregistrat cu Andrei a strîns vreo cîteva sute de vizualizări, iar aprecierile s-au rezumat la cîțiva prieteni care au zis ”bineee bulaaan!” și ”ia-l-ai pe Andrei cu zongora” sau ”cînd cîntăm și noi la un foc de tabără?”
Nu ne-am descurajat însă, pentru că știm că lucrurile mari se fac cu pași mari. Ăăă… de fapt invers, lucrurile mici se fac cu pași mici. Of, m-am încurcat! În fine, cred că ați înțeles ce-am vrut să zic așa că vă las să ascultați piesa cu riscul de a mă face cu totul de rîs.