Viața este teatru, iar teatrul este viață… Trebuie să fii un adevărat maiestru pentru a mânui cu dibăcie toate elementele spectacolului, atât în viață, cât și pe scenă.
Sâmbătă, la Teatrul Național ”Mihai Eminescu”, a avut loc premiera spectacolului “Panică la Grand Hotel”, după Ray Cooney, o comedie excepțională. Și nici de gând să scriu despre această premieră, până când nu mi-am dat seama că ceva ani în urmă, am primit o mare satisfacție de la același spectacol, doar că la teatrul ”A.P. Ceehov”.
Cinstit vorbind, e un sentiment destul de straniu, dar totuși plăcut să privești același spectacol, cu mici schimbări ale decorației, cu alți actori și într-o altă limbă. Cel mai important lucru e că primești o mare plăcere! De ce? Pentru că e bine făcută treaba.
Privind în scenă, paralel, îmi tot răscoleam memoria și încercam să-mi amintesc cum a fost câțiva ani în urmă. Cert e un singur lucru: am râs, am râs cu hohote, am aplaudat din plin și am mulțumit în gând actorilor, regizorului și tuturor celor implicați pentru un spectacol într-adevăr bun, dublu bun! =) 
Sursă foto: http://www.allfun.md/index.php?page=type&id=5&date=21.04.2013&project=1258713146&aid=31065
