După ce omul a creat mașina și-a dat seama că ar fi util să facă și un loc în care să poată păstra această trăsură cu cai invizibili. Așa a apărut garajul. Deducem de aici că scopul principal al acestei construcții este să adăpostească autovehiculul de hoți și intemperii.
De aceea în momentul în care deschizi ușa unui garaj, primul lucru pe care te aștepți să-l vezi acolo este o mașină. La noi lucrurile stau exact invers pentru că, de cele mai multe ori, garajele românilor servesc ca loc de păstrare pentru orice în afară de mașină.
Cum se explică acest lucru? Destul de simplu. Viața plină de lipsuri și austeritate l-a învățat pe român să nu arunce nimic după ideea ”nimic nu se aruncă, totul se transformă”. Poate că la țară spațiul de depozitare nu prezintă probleme, la oraș însă acesta este cît se poate de problematic.
Uite așa a ajuns românul să ducă în garaj tot felul de prostii: mobilă uzată, mașini de spălat, televizoare și fel de fel de electronice, haine, covoare pline de molii, cărți, cutii, jucării și o varietate de nimicuri și vechituri pe care nici nu ți le poți imagina. Le vei găsi pe toate în garaj.
De fapt, le vei găsi este mult spus, pentru că toate acestea stau într-o asemenea harababură încît, de cele mai multe ori, este aproape imposibil să găsești ceva. Singurul lucru pe care nu-l vei găsi vreodată aici este… ați ghicit – mașina.
Uite așa au ajuns sărmanele să ocupe spațiul public și să fie parcate prin curți, ulițe și tot felul de spații improvizate. ”Lasă că mi-a prinde bine” își spune românul și mai clădește un strat de vechituri, iar mașina… poate să stea și afară.
sursă foto
