Sîrma ghimpată de pe Prut, vestigiu sovietic menit să delimiteze graniţa naturală cu România, este o ruşine a Europei, a declarat pentru NewsIn preşedintele raionului Ungheni, Ion Harea, avertizat recent de preşedintele Vladimir Voronin că va face puşcărie, dacă scoate acest dispozitiv. “Insistenţa preşedintelui Vladimir Voronin de a menţine sîrma ghimpată pe Prut este inexpli­-cabilă în condiţiile în care Consiliul raional Ungheni a iniţiat deja un proiect de modernizare a frontierei, cu finanţare europeană, mai ales că frontiera pe Prut este şi cea cu UE. Sîrma ghimpată de pe Prut este o ruşine a Europei”, a mai spus marţi, 13 mai, pentru NewsIn Ion Harea. “Nu avem probleme cu gra­ni­ţa, ci cu sîrma ghimpată. Consiliul raional Ungheni, dominat de partide democratice, a decis să o dea jos şi să modernizeze frontiera şi are deja şi proiect. În toată Europa nu mai există sîr­mă ghimpată, există alte moda­­-li­tăţi, mai moderne, de supra­- veghere a frontierei, iar noi am rămas cu cel puţin 50 de ani în urmă”, a explicat Ion Harea, ca­re este membru al Alianţei Mol­dova Noastră. Potrivit lui Harea, locuitorii rai­­onului ar vrea ca în loc să exa­gereze problema sîrmei ghimpate pe Prut, autorităţile moldo­- vene să semneze mai degrabă Conveniţia privind facilitarea traficului la frontieră, propusă de România, ca să poată circula liber. Consiliul raional Ungheni a decis încă în luna octombrie a anului trecut demontarea gardului de sîrma ghimpată de-a lungul frontierei de vest a ţăii, rămas din perioada sovietică şi utilizat în continuare de grăni­ce­rii moldoveni ca element al dispozitivului de securizare a fron­- tierei vestice, chiar dacă Legea cu privire la frontiera de stat nu conţine cuvintele “sîrmă” şi nici “ghimpată”. Adoptînd o asemenea decizie, consilierii raionali au consi­derat că fac uz de dreptul lor de a dispune de pămîntul din preajma gardului de sîrmă ghim­pată, gard pe care l-au calificat drept anacronic. Decizia de a demonta sîrma ghimpată ar mai fi, în opinia consilierilor, “o aplica­re practică a opţiunii decla­ra­te de autorităţile centrale de la Chişinău de integrare în Uniunea Europeană”. Consilierii au împuternicit o comisie de experţi să identifice procedurile juridice şi tehnice care să facă posibilă aplicarea deciziei. Pentru a intra în vigoare, decizia Consiliului raional Ungheni trebuie să fie aprobată şi de către autorităţile centrale de la Chişinău. Aceasta nu a fost însă aprobată, ci, din contra, a fost atacată în instanţă de serviciul de grăniceri. Prima instanţă a dat cîştig de cauză autorităţilor locale, însă hotărîrea a fost atacată în cea de a doua instanţă - Curtea de Apel Bălţi - care ur­mează să se pronunţe pe marginea recursului. Sîrma ghimpată rămasă din perioada sovietică a fost scoasă de la hotarul cu România încă de la începutul anilor ‘90, însă nu pe întreaga lungime a frontierei. O porţiune de sîrmă ghim­pată mai există pe lîngă raionul Ungheni şi Cantemir. Comentarii Nici mongoloizii din Ulan-Ba­tor nu mai stau cu sîrmă ghimpată-n graniţe. Sîrma ghimpată e în minţile înceţoşate ale celor de la conducere, că-i atacă “fascistul ro­mân”. Nimeni din România nu-i tîm­pit să se ducă acum în Moldova ilegal, din moment ce-o poate face foarte elegant pe şosea. Evident că sîrma-i o tîmpenie. Sîrma gimpată e pusă acolo să nu-i iasă şeptelul lui Voronin din mîndra republică, ca nu cumva să rămînă Măria sa fără prostime….. Cică declari că vrei să te integrezi în Uniunea Europeană, dar pui sîrma ghimpată pe frontiera cu UE. Ori Moldova mai are graniţă şi în altă parte cu UE? Respect curajul celor de la Un­gheni. Anume de la aşa idei originale cad regimuri în lume. E tristă povestea asta cu sîr­ma ghimpată. Am fost prin Ba­nat la graniţa muntoasă cu Ser­bia care nu e în NATO şi nici în UE. Nici urmă de sîrmă ghimpată şi nici măcar celebra zonă arată. Dacă nu erai localnic, nu ştiai că acolo e graniţa. Pri­meam indicaţii de genul: “După copacii aia e Serbia”. Nu ne-a întrebat nimeni ce căutăm pe acolo. Şi graniţa cu Serbia era foarte bine păzită în perioada comunistă. (Unimedia.md) Sîrma ghimpată la Prut este o dramă, dar şi o ruşine a noastră Spicuiri din luările de cuvînt în cadrul dezbaterilor publice, organizate de Uniunea Jurna­liştilor din Moldova la Ungheni pe 17 mai, preluate din cotidianul “Timpul”. Constantin Tanase (Timpul): „Tragedia noastră este nu numai sîma de pe Prut. Foarte multă sîmă ghimpată există în­tre noi, moldovenii din stîga rîlui. Schimbările spre bine se vor întîpla atunci cîd lumea nu va mai fi fricoasă”. Antonina Sîrbu („Ziarul de Gardă”): „Am venit cu aceste dezbateri anume la Ungheni pentru că aţi avut curajul să ce­reţi scoaterea sîmei ghimpate de la Prut. Sîma ghimpată la Prut este o dramă, dar şi o ruşi­ne a noastră. E cazul ca, măcar peste 18-20 de ani, să învăţăm demnitatea celor din Ţările Baltice”. Sergiu Nucă (ziarist, rep­re­zentantul Forului Democrat al Românilor din Moldova): “Con­siliul raional Ungheni a luat o de­cizie istorică. Sîteţi eroi ai zi­lelor noastre, vă susţine întrea­ga comunitate românească”. Victor Rusu, membru al Consiliului raional Nisporeni, fost director al ziarului local “Gazeta de Vest”: Nisporenenii susţin lupta vecinilor de la Un­gheni împotriva sîrmei ghimpate la Prut. Vom prelua şi noi acţiunile lor. Împreună vom susţine şi politica euroregiunilor. Toţi avem de cîştigat, dacă micul trafic de frontieră va deveni o realitate. Trebuie să corelăm acţiunile noastre, să le coordonăm şi cu alte raioane de pe malul Prutului”.