În anul trecut m-a impresionat știrea, despre faptul că a înghețat marea. Eram curios să văd plaja acoperită cu zăpadă și marea înghețată, de parcă ar fi imortalizată cu aparatul foto. Cu părere de rău (sau de bine), în acest an n-am prins acest fenomen.
Dar astăzi, era o zi perfectă pentru o plimbare pe malul mării. Bineînțeles că n-am ratat ocazia să fac o tură pînă la pasarelă și-napoi. Pășind pe plaja Mamaia, observasem că nisipul e acoperit cu un strat subțire de zapadă. Eram atît de impresionat, pentru că îmi era greu să îmbin toate ideile, imaginile, asociațiile și stereotipurile legate de marea în timpul iernii. De cînd mă știu, la mare plecam doar vara. Din acest motiv, mi-a rămas în subconștient, că la mare mereu e soare, multă lume și nu există zapadă niciodată.
În același timp era un soare destul de puternic, pentru această perioadă de timp și îți crea senzația că e primăvară. Eram foarte fericit. Simplu. Fericit!
