Publicat: Revista Arheologică SN, Vol VIII, nr. 1-2, Chişinău 2012.
“Printre basarabenii care s-au evidenţiat şi lucrează pe ţărâmul ştiinţei, trebuie mai întâi de toate să-l pomenim pe A. N. Donici, asistentul laboratorului de antropologie la Universitatea din Geneva. Trebuie să-l notăm pe d-nul. Donici, nu numai pentru faptul că el este un savant serios şi solid, un adânc cunoscator al obiectului său, dar şi pentru motivul că ramura de ştiinţă în care lucrează – antropologia – este inaccesibilă marelui public şi în această materie cineva poate să fie mare savant, să aibă un nume mondial şi totodată să ramână cu totul necunoscut concetăţenilor săi” (Недзельский, 1932, 14).“Aprecierile elogioase ale românilor se fac mai mult în străinătate decât la noi. Iar noi preţuim doar ceea ce vine din străinătate” (Bezveconnâi 1935, 134).Cu aceste precizări în chip de preambul, putem porni spre redescoperirea personalităţii care a ştiut să promoveze antropologia basarabeană în marele foruri ştiinţifice europene.Alexandru N. Donici discinde dintr-o familie veche de nobili basarabeni, este rudă îndepărtată a fabulistului Alexandru Donici şi datorită rapoartelor de rudenie cu acesta este văr (al VII-lea) cu Nicolae Donici, astronomul “de la Dubăsari” (Гаина, Волянская 1997, 12-14). Se naşte pe 15 iunie 1886 la Chişinău în familia lui Nicolae şi Ana (Dobrova) Donici. O bună parte a copilăriei sale o petrece în nordul Basarabiei la Noua Suliţă jud. Hoton şi la Năvârneţ jud. Bălţi (Calendarul… 2006, 189). Probabil că atunci, în perioada fragidă a copilăriei sale, fiind înconjurat de splendoarea naturii, polietnicităţii şi policulturalismului podişurilor Moldovei de Nord, îi încolţeşte dragostea faţă de antropologia basarabeană. Probabil că din aceste considerente cu mulţi ani mai târziu se întoarce la Năvârneţ unde cu ocazia unor cercetări arheologice culege o colecţie bogată de „scule preistorice” pe care o prezintă în cadrul unei întruniri ştiinţifice a universităţii din Geneva (Donici 1931, 4-5). Întorcânduse la Chişinău tânărul Alexandru Donici este înmatriculat la Liceul Regional al Nobilimii („B.P. Hajdeu”, în perioada interbelică n. a.) de unde a fost transferat la un liceu din Kiev. Studiile liceale le absolveşte în 1905. Tot în acest an emigrează în Franţa, fiind urmărit pentru viziunile sale politice de către autorităţile monarhiei ruseşti (Moroşan 1935, 62-63). Urmează studiile universitare la Paris şi Geneva unde susţine cu brio toate examenele şi obţine licenţa în Ştiinţe Naturale. Către această perioadă primeşte de la părinţii săi o moşie cu o suprafaţă de 1000 hectare. Însă după aprobarea reformei agrare pentru Basarabia în noiembrie 1918 şi decretarea acesteia prin decretul de la 21 Decembrie 1918 (Mon. Of. 1920, 38), i-a fost exproprieată întrega avere. Atunci tânărul Donici decide să se stabilească difinitiv la Geneva (Moroşan 1936, 12). Stabilinduse la Geneva frecventeză cursurile ţinute de ilustrul profesor Eugène Pittard, (1867 – 1962) fondatorul Muzeului de Etnografie din Geneva (1902), Institutului Suedez de Antropologie (1912), revistei „Les Archives suisses d’anthropologie générale” (1914). Apreciind cunoştinţele bogate ale tânărului basarabean, Eugène Pittard îl angajează pentru „lucru binevol” în cadrul laboratorului său de antropologie. Probabil că anume acest gest al profesorului Pittard a constituit un punct de cotitură în viaţa tânărului Donici, care l-a marcat şi i-a predefinit domeniul în care va activa până la ultima suflare. Urmează o perioadă a călătoriilor şi documentărilor pe care le interprinde în Franţa şi Egipt de unde se întorcea cu colecţii bogate de mostre antropologice, etnologice şi arheologice autentice. Una dintre aceste colecţii o donează în 1925 Secţiei Arheologice a Muzeului de Istorie Naturală din Chişinău (Moroşan 1936, 18).
1- Alexandru N. Donici 1916 – Geneva; 2- Alexandru N. Donici 1928 - Chişinău; 3- Chişinău, hotelul „Suisse”, gazda preferată a antropologului.Primele sale lucrări ştiinţifice le publică împreună cu mentorul său ştiinţific Eugène Pittard. Debutează cu lucrarea „Rèpartition gèographique dans le royaume de Roumanie de quelques caracteres anthropologiques” (Pittard, Donici 1926, 49-114). Investigaţiile sale antropologice ale materialelor din România tratează un spectru larg de probleme: repartiţia geografică a câtorva caractere antropologice (talia, culoarea părului, culoarea ochilor), repartiţia indicelui cefalic, nasul, măsurile şi indiciile craniene, studii privind culoarea ochilor şi părului din Basarabia (Donici 1927, 28) ect. În perioada anilor 1928-1929 efectuează cercetări perieghetice în Franţa la o serie de monumente arheologice cunoscute, având norocul să descopere şi câteva situri noi. Printre acestea se remarcă descoperirea unui dolmen în localitatea Châtellerault (Donici 1928, 69). Inspirat probabil de colecţiile bogate ale laboratorului de antropologie în piese litice din epoca pietrei, interprinde mai multe investigaţii de colectare a materialului litic în staţiunile din departamentul Dordogne din sud-vestul Franţei (Pittard, Donici 1929, 195) La fel este preocupat şi de antropologia peninsulei Anatolice, unde în urma mai multor investigaţii de teren şi de laborator împreună cu profesorul său publică: „Contributions á l’étude anthropologiques des Turcs d’Asie Mineure” (Pittard, Donici 1929a, 3-32). Începutul anilor 30 sunt marcaţi de o atenţie tot mai mare pe care cercetătorul îi acordă materialelor antropologice din Basarabia. Probabil anume atunci a fost pusă o bază solidă pentru apariţia în viitor a celei mai capitate dintre lucrările sale: „Crania Scythica: Contribution à l'étude anthropologique du crâne scythe et essai relatif à l'origine géographique des scythes.”. Acest studiu asupra căruia autorul a lucrat cca 5 ani a fost premiat în primăvara anului 1935 cu un deosebit fast în: „dies academicus” a Universităţii din Geneva cu premiul „Edouard Claparide” cu menţiunea „laureat de l’Université de Génève”. Studiul a fost ales din cele 15 lucrări cu subiecte diferite, prezentate pentru premiul indicat (Moroşan 1936, 14). Datorită succesului de care s-a bucurat lucrarea în mediul ştiinţific, Academia Română a publicat-o în toamna anul 1935. În acest studiu autorul prezintă rezultatele cercetărilor sale asupra a 77 cranii (57 de bărbaţi şi 20 de femei), obţinute din săpăturile de la est de Carpaţi şi înclusiv din săpăturile a soţilor Stempkovskii de la sfârşitul secolului XIX (Musteaţă Varzari 2011, 287). Tot în acest an face o scurtă dar productivă vizită la Chişinău, pentru a culege material etnografic din taberele de ţigani amplasate cu abundenţă în jurul Chişinăului. Oprinduse în hotelul „Suisse”, acesta transformă camera sa de hotel într-un veritabil depozit de materiale etnografice. Nicolae Moroşan în amintirile sale scrie că „nu a fost nici o persoana care să-l fi fost vizitat la hotel, fară ca iubitul Donici să nu-i fi arătat colecţia obţinută.” (Moroşan 1936, 17). Tot atunci duce ultimele tratative cu editura „Tiparul Moldovenesc” pentru a publica aici în Basarabia o lucrare de popularizare a ştiinţei antropologice întitulată „În negura vremurilor. Omul diluvial în Europa” (Donici 1935). Lucrarea este scrisă într-o manieră uşoară unde se evită nomenclatura ştiinţifică şi pentru atenţia unui cerc mai larg de cititori, se tratează epocile pietrei şi cuprului. Tot în acest an, autorul promite continuarea respectivei lucrari prin publicarea unui studiu despre epocile bronzului şi ale fierului care însă nu a mai văzut lumina tiparului. Deseori în studiile sale privind Basarabia revenea asupra bogăţiei şi valorii deosebite a materialului antropologic, paleoantropologic, arheologic şi etnologic al acestei regiuni. Întorcânduse la Geneva prelucrează materialele culese în Basarabia şi le prezintă pentru publicare Academiei de Ştiinţe Române (Donici 1936, 143-150). Însă corpul său slăbit dădea semne de o anormală funcţionare. În luna mai pe data de 13 al anului 1936 la un moment dat bătăile inimii s-au oprit, adormindul într-un somn de răpire pentru veşnicie, pe savantul şi antropologul nostru basarabean Alexandru N. Donici. Meritele sale ştiinţifice s-au reflectat pe bună dreptate şi în titlurile pe care le obţinuse în timpul vieţii: doctor în antropologie, membru al asocieţiei elveţiene de antropologie, membru al societăţii elveţiene de preistorie, membru al institutului internaţional de antropologie, ect... (IDA 1938, 253).Cu siguranţă că colecţiile sale antropologice, operele sale de o valoare inestimabilă unele dintre care până în prezent nu şi-au pierdut din actualitate, reprezintă un monument durabil pe care Alexandru N. Donici l-a edificat pentru Basarabia.Lista lucrărilor publicate de către Alexandru N. Donici:
1926Donici A., (Cu Pittard E.) Rèpartition gèographique dans le royaume de Roumanie de quelques caracteres anthropologiques, în: Mémoire du Globe, vol. LXV, pag. 49-114. (Geneva 1926)Donici A., (Cu Pittard E.) Etude sur l’indice céphalique en Roumanie avec un essai de répartition geographique de ce caractère. în: Buletinul Societăţii române regale de geografie, vol. XLV. (Bucureşti 1926)
1927Donici A., (Cu Pittard E.) L’indice nasal des Roumains et sa répartition géographique dans le royaume de Roumanie, în: Buletinul Societăţii române regale de geografie, vol. XLVI. (Bucureşti 1927)Donici A., (Cu Pittard E.) La répartition géographique l’indice nasal des Roumanie, în: Actes de la Societe Helvetique des Sciences Naturelles, Vol. II, pag. 226-227. (Bâle 1927)Donici A., (Cu Pittard E.) Les changements de l’indice céphalique en fonction de la taille croissante, în: Bulletins et mémoires de la Société d'anthropologie de Paris, vol. VIII, pag. 39-51 (Paris 1927) Donici A., Etude anthropologique de 2125 roumains. (Paris 1927)Donici A., (Cu Pittard E.) Les pierres de jet d’une station intermédiaire entre le Moustérien et l’Aurignacien (Dordogne), în: L’Homme préhistorique, pag. 209-219 (Paris 1927)Donici A., (Cu Pittard E.) Une nouvelle station (?) magdaléniene dans la Dordogne: Le Moulin de Rochecaille, în: Bulletin de la Société d'histoire et d'archéologie, Vol. V, pag.111-116 (Geneva 1927)
1928 Donici A., (Cu Pittard E.) Sur les discues plats provenant d’une station intermédiaire entre le Moustérien et l’Aurignacie, în: C.R.III, Session d’institute international. d'arthropologie, Amsterdam 1927, pag. 246-259. (Paris 1928).Donici A., Un dolmen inédit. La maison du Fadet à Cenon, arondissement de Châtellerauit (Vienne), în: Revue Anthropologique, no. 10-12. (Paris 1928)
1929Donici A., (Cu Pittard E.) Plèces à coches, scies, crênellées, perciors provenant d’une station intérmédiaire entre le Moustérien et l’Aurignacien en Dordogne, în: Archives suisses d'anthropologie générale, Vol. V, nr. 2, pag. 195-215. (Geneva 1929)Donici A., Une nouvelle station aurignaciene: la station du „Frontenioux”, commune de Saint-Pierre-de-Maille (Vienne), în: Archives suisses d'anthropologie générale, Vol. V, nr. 2, pag. 186-194. (Geneva 1929) Donici A., (Cu Pittard E.) Les premiers grattoirs paléolithiques, în: Archives suisses d'anthropologie générale, Vol. V, nr. 3, pag. 57-70. (Geneva 1929) Donici A., (Cu Pittard E.) Contributions á l’étude anthropologiques des Turcs d’Asie Mineure, în: Revue turque d'anthropologie, no 18, pag. 3-32. (Istamboul 1929)
1930Donici A., Une nouvelle station aurignaciene à St-Pierre-de-Maille (Vienne), în: Bulletins de la Société Suise d'Anthropologie et d'Ethnographie 1929/30, pag. 17-19. (Berne 1930)Donici A., (Cu Pittard E.) Le développement des trois grandeurs principales du crâne et fonction de la taille. Son influence sur la valeur de l’indice céphalique chez quelques groupes ethniques comparés, în: L'anthropologie, Vol. XL, pag. 267-292. (Paris 1930)Donici A., (Cu Pittard E.) Essai de reconstitution de la taille à l’aide des dimensions du crâne, în C.R. Congress international d'anthropologie et d'archéologie préhistoriques. Et VI-e session, Portugal 21-30 septembre 1930. (Paris 1930)Donici A., (Cu Pittard E.) A propos de la reconstitution approximative de la stature d’après les mesures craniennes. Cas des types dolichocéphales et brachicéphales, în: Bulletins de la Société d’Et. formes hum. Soc. de Morphol., 8-me année, pag. 238-240. (Paris 1930)Donici A., Note sur quelques crânes scythes, în: Revue Anthropologique, n-os 7-9, pag. 36-40. (Paris 1930)
1931Donici A., (Cu Pittard E.) Quelque crânes anciens de Roumanie présentant la déformation macrocéphalique în: Archives suisses d'anthropologie générale, Vol. VI, nr. 1, pag. 44-54. (Geneva 1931)Donici A., (Cu Pittard E.) Les grandeurs principales de crâne comparées à la stature chez les hommes fossiles în: Bulletins de la Société Suise d'Anthropologie et d'Ethnographie 1930/31, pag. 21-34. (Berne 1931)Donici A., Contribution a l’étude anthropologiques de scythes, în: Archives suisses d'anthropologie générale, Vol. V, nr. 3. (Geneva 1931)Donici A., Note sur un crâne néolithique provenant de Bessarabie, în: C.R. XV-e Congress international d'anthropologie et d'archéologie préhistoriques, pag. 114-115. (Paris 1931)Donici A., (Cu Pittard E.) Deux objet exceptionnels provenant d’une station aurignacienne, în: C.R. XV-e Congress international d'anthropologie et d'archéologie préhistoriques, pag. 501-505. (Paris 1931)Donici A., Déformation cranienne en Bessarabie, în: Association Française Avanc. Sc. 55. Ses, Congress de Nancy, pag. 294-296. (Paris 1931)
1933Donici A., Un station neolithique à Montcerf (Siene et Marne), în: Archives suisses d'anthropologie générale, Vol. VI, nr. 2. 1932/32 (Geneva 1933)
1934Donici A., Contribution à l’étude anthropologiques des burdognes, în: Actes de la Societe Helvetique des Sciences Naturelles, session 114-1933, pag. 400-412. (Aarau 1934)Donici A., Contribution à l’étude anthropologiques des burdognes, în: Bulletins de la Société Suise d'Anthropologie et d'Ethnographie 1930/31, pag. 12-25. (Altorf 1934)Donici A., (Cu Pittard E.) Encore quelques pointes d’aspect moustérien provenant d’une station intérmédiaire entre le Moustérien et l’Aurignacien, în: Mélanges de préhistoire et d'anthropologie offerts au Prof. Begouen, pag. 234-242. (prezentat în 1934, apărut în 1938). (Toulouse 1938)
1935Donici A., Crania Scythica: Contribution à l'étude anthropologique du crâne scythe et essai relatif àl'origine géographique des scythes. Academia română, Memoriile Secţiilor Ştiinţifice, Ser. III, Vol. X, mem. 9. (Bucureşti 1935).Donici A., Essai relatif à l’origine géographique des Scythes în: Actes de la Societe Helvetique des Sciences Naturelles, session 115-1935 (Aarau 1935)Donici A., În negura vremurilor: Omul diluvial în Europa. (Chişinău 1935)
1936Donici A., Contribution a l’étude anthropologiques de roumains. Les mésures et les indices du crâne humain en Bessarabie, în: Academia Română, Bulletin de la section Scientiphique, an. XVII, no. 7-8. (Bucureşti 1936)
Bibliografie:Bezveconnâi 1935: Gheorghe G. Bezveconnâi, Contribuţii la istoria boierimii basarabene, în: Din trecutul nostru, anul III, nr. 17-20. (Chişinău 1935)Calendarul… 2006: Calendarul naţional 2006. (Chişinău 2006)Donici 1927: Donici A., Etude anthropologique de 2125 roumains. (Paris 1927)Donici 1928: Donici A., Un dolmen inédit. La maison du Fadet à Cenon, arondissement de Châtellerauit (Vienne), în: Revue Anthropologique, no. 10-12. (Paris 1928)Donici 1931: Donici A., Contribution a l’étude anthropologiques de scythes, în: Archives suisses d'anthropologie générale, Vol. V, nr. 3. (Geneva 1931)Donici 1935: Donici A., În negura vremurilor: Omul diluvial în Europa. (Chişinău 1935)Donici 1936: Donici A., Contribution a l’étude anthropologiques de roumains. Les mésures et les indices du crâne humain en Bessarabie, în: Academia Română, Bulletin de la section Scientiphique, an. XVII, no. 7-8. (Bucureşti 1936) IDA 1938: Alex. Donici, în: International directory of anthropologists. National Research Council (U.S.), Wenner-Gren Foundation for Anthropological Research. Vol I. (Washington 1938)Mon. Of. 1920: Monitorul Oficial 258 din 13 martie 1920 (M. Of. 258/1920). (Bucuresti 1920)Moroşan 1935: Moroşan N., Donici Alexandru. „În negura vremurilor”, recenzie în: Viaţa Basarabiei, nr. 10, 1935, pag. 62-63. (Chişinău 1935)Moroşan 1936: Moroşan N., † Alex. Donici, în: Viaţa Basarabiei, nr. 11-12, 1936, pag. 11-23. (Chişinău 1935)Musteaţă Varzari 2011: Musteata S. Varzari A. A brief history and current state of physical anthropology in Moldova. The Routledge Handbook of Archaeological Human Remains and Legislation. (Abingdon 2011)Pittard, Donici 1926: Pittard E., Donici A., Rèpartition gèographique dans le royaume de Roumanie de quelques caracteres anthropologiques, în: Mémoire du Globe, vol. LXV, pag. 49-114. (Geneva 1926) Pittard, Donici 1929: Pittard E., Donici A., Plèces à coches, scies, crênellées, perciors provenant d’une station intérmédiaire entre le Moustérien et l’Aurignacien en Dordogne, în: Archives suisses d'anthropologie générale, Vol. V, nr. 2. (Geneva 1929)Pittard, Donici 1929a: Pittard E., Donici A., Contributions á l’étude anthropologiques des Turcs d’Asie Mineure, în: Revue turque d'anthropologie, no 18, pag. 3-32. (Istamboul 1929)Гаина, Волянская 1997: Гаина А. Б., Волянская М. Ю., О работах по астро приборостроению Н. Н. Донича, în: Страницы истории астрономии в Одессе, т. 4, pag. 12-14. (Odesa 1997)Недзельский, 1932: Недзельский В, Антрополог Александр Донич, în: Бессарабское слово, nr. 2527, за 1932 г. (Chişinău 1932)