înainte de a citi aceste versuri, vreau să vă spun ca o banală postare de-a lui m-a inspirat. Ești muza ... alții n-au loc în poezia mea... după atâta timp încă tu ești cel ce îmi aduce versul...
și iar mă doare al tău gândși iarăși sufletul îmi plângede ce mereu revii în visatunci când cred că îmi ajungesă sufăr fără nici un rostplecarea ta încă mă roadecredeam ca am uitat deja ce-a fostdar inima din nou îmi ardete caut zilnic sa te vadc-apoi sa fug iarăși de tinesunt eu naivă și-ncă credcă poate,uneori,îți amintești de mine.