Este aboslut firesc si legal ca orice cetatean odata iesit din limitele habitatului sau, sa isi puna zeci si sute de intrebari
, este asolut initiatic ca fiecare din noi sa invete atunci cand paraseste hotarele rutinei sale si este absolut normal ca fiecare din noi sa isi doreasca o viata mai buna in tara sa.
Intrebarea “de ce” ma urmareste ori de cate ori parasesc tara mea si merg sa gust din traditiile si cultura altora popoare. Ca un observator minutios si un colectionar de impresii, urmaresc si fac notite mentale a tot ce inseamna stil de viata si mentalitatea altor natiuni. Desi incerc sa gasesci sute de scuze si explicatii de ordin istoric, ecnomic si social, nu rezist tentatiei si compar alternativele altor popoare cu status-ul quo-ul moldovenesc. In lupta pe care o port cu argumentele “ca se poate si la noi mai bina” si contra-argumentele “NU, nu se poate”, castiga intotdeauna “BA, da se poate”.
Cred ca se poate sa fim mai rationali, mai economicosi, mai uniti si mai buni. Cred ca putem sa ne bucuram de micile placeri ale vietii, cred ca putem sa nu ne mai plingem atat pe viata si pe oameni si sa schimbam lucruri macar in jurul nostru, atat cat putem noi. Cred ca suntem in stare sa facem mai mari eforturi pentru a ne consolida ca o comunitate, pentru a intelege o data si pentru totdeauana – casa noastra nu e doar spatiul nostru privat, ci spatiul comun si public pe care il impartim cu toti ceilalti. Cred ca putem sa fim mai buni, nu doar de sarbatori. Cred ca putem sa ne lasam de aparente si traditii de dragul lumii si sa incepem sa socotim banul. Cred ca putem sa invatam sa ne bucuram nu doar de ospaturi si petreceri, ci si de rasaritul soarelui.
Eu asta am invatat si invat de la alte natiuni. Invat ca fiecare din noi este responsabil de viata implinita a natiunii, ca fiecare din noi daca ar face careva eforturi pentru a aduce o schimbare, ar contribui la o alta zi de miine, la una mai buna atat pentru sine,cat si pentru tara sa.
