Atunci când eram clasa 8, învățam la Pascal, legătura dintre if, then. Pe atunci nu doar că mi se părea extrem de complicată, dar nici nu doream să o înțeleg . Au trecut ani buni și am început să reflectez la ce duce aceasta relație if, then în viața noastră.

***

Omul este cea mai iscusită ființă în construcția castelurilor de iluzii. Mânăți de o nerăbdare, mulți din noi se grăbesc să anticipeze acele then-uri, fără a aștepta ca if-urile să se realizeze.  Nu doar le anticipăm, ci le desenăm, le dezvoltăm și începem să credem cu toată sfințenia în aceastea. Mai pe înțelesul tututor, acest fenomen se numește ” căderea drobului de sare”. Și atunci când nu cade drobul …

***

Spargerea iluziilor în mii de cioburi, castelul if-then să năruie și în sufletul nostru se instaurează decepția, tristețea și neliniștea. Unde am greșit?  O fi drobul de vina, if, then-ul sau noi?