“Pentru fericirea personală este necesar să-ţi cntrolezi

fiecare cuvînt şi fiecare faptă, căci există cuvinte care lovesc mai puternic decît bătaia

şi mulţi sunt aceia care înjunghie cu limba mai

rău decît cu pumnalul”

Samuel Smiles

 

        O zi în care-ţi dai seama că orice cuvînt rostit are o valoare şi dă greş atunci cînd-l spui pe negîndite sau la o ciudă.

Devine fermecătoare atunci cînd e la locul ei, atunci cînd ştii că e a ta, ai rostit-o în aşa fel că a fost auzită şi înţeleasă, chiar şi dacă ţi se va cere o explicaţie vei avea şi un răspuns pe măsură, că cu siguranţă cineva a avut grijă să nu stai relaxat la curs. Cineva a avut grijă să nu fii indiferent de ceea ce te înconjoară, de ceea ce scrii, la ceea ce te gîndeşti sau poate chiar vreai să rosteşti pe cînd probabil erai cu gîndul peste geam la acea frunză care cade, la acea picătură de ploaie care bate-n toamnă de răsfoieşte frunzele întorcîndu-le ca pe nişte file de carte veche dogorîte de timp.

Timpul trece, dar foaia albă găseşte mereu un loc pentru cuvintele negre înşirate pe ea. Cuvinte care se scriu din ce în ce mai rar, mai rar dar bine. Că aşa ni s-a ordonat, să scrim, să scrim, să scrim correct şi să nu stîlcim nimic, absolut nimic, că nu avem drept la greşeală.

Şi cel care a avut curajul să ne înveţe aceasta a citit, a învăţat, a iubit lieterele una ca una că le-a adunat mii şi milioane rostindu-le ca pe o comoară pe care o preţuim noi astăzi.

Dacă într-o zi vei aşterne o poezie în faţa părintelui tău şi din ochii lui se va supura o lacrimă iar de emoţii-ţi va vibra vocea, să nu uiţi în acel moment de cel care te-a făcut să retrăieşti să te simţi că ai fost student cîndva, că a fost strict, dur dar şi bun, căci undeva se simţea afecţiunea, dăruirea, că doar  te-a învăţat să le iubeşti şi tu să le aşezi în libertatea cugetorilor tale oriunde şi oricînd.

E nevoie să vorbim, să scrim corect atîta timp cît ne batem cu pumnul în piept ca să devenim cineva şi aceasta nu cred că ar fi suficient, trebuie să lecturăm, că lectura va îmbogăţi vocabularul care se limitează la cuvinte numărate, trebuie să mai avem şi un imbold care să  ne frămînte  mereu prin liniştea tulburătoare.

Capacitatea de a înţelege multe lucruri e foarte mică atunci cînd negaţia NU îşi găseşte cuibuşorul prin preajmă. De la dorinţă pînă la împlinire e doar insistenţa şi voinţa ta, cea pe care o posezi în taină şi cea care duce la împlinire.

E foarte important să înţelegi că lucrurile mari se pot obţine prin corectitudine, cea spre care noi tindem.