Prin geamul spart de soare
Privirea-n zări mi-o-ndrept.
Şi simt miros de mare
Când aer iau în piept.
***
Din pat mă scol alene.
Privesc în jur buimac…
Vegheat sunt de sirene,
Pe mal dorm în hamac.
***
Mă-mbrac să ies din casă.
La lucru-s aşteptat…
Dar simt, ceva m-apasă…
De valuri sunt legat.
***
Mergând pe străzi de smoală,
Încinsă, neagră lavă,
Simt cum de nisip mă spală
A marii răcoroasă zarvă.
***
Capcană rea – oraşul…
Ce falsă libertate…
Eu vreau acum la mare,
Să uit de tot, de toate!
