„Este unul din cei mai minunaţi oameni ruşi pe care i-am întâlnit în viaţa mea. Eu consider că el este o personalitate istorică. Însufleţirea creatoare pe care o emană tablourile lui nu poate fi uitată. El a creat stilul „Nesterov” care nu se va mai repeta niciodată”, a scris filozoful Vasili Rozanov.
Sunt expuse circa 200 de lucrări de pictură şi grafică din colecţiile Muzeului Rus, Galeriilor Treatiakov, altor muzee ruseşti şi din colecţiile particulare. Este cea mai mare expoziţie care a fost vreodată a lui Nesterov. Sunt expuse nu numai lucrările clasice ale pictorului, ci şi tablourile pictate în perioada sovietică care se află în prezent în colecţii particulare şi ale muzeelor din provincie. Pentru prima oară, sunt expuse schiţele frescelor din biserici.
La expoziţie este expus tabloul „Viziunea tânărului Bartolomeu” (Vision of Young Bartholomew), una din cele mai importante lucrări ale lui Mihail Nesterov pe care criticul de artă Aleksandr Benois l-a numit „unul din cele mai misterioase şi poetice tablouri din ultimul deceniu al sec. XIX”. Pictorul s-a inspirat din „Viaţa Sfântului Serghie” de Epifanie Înţeleptul în care se povesteşte despre întâlnirea tânărului Bartolomeu, ulterior Sfântul Serghei Radonejski, întemeietorul Lavrei Troiţe-Sergheeva, cu un bătrân misterios.
Când Bartolomeu a împlinit 7 ani, părinţii l-au trimis să înveţe să scrie şi să citească, însă el a învăţat cu greu. Odată, Bartolomeu a întâlnit un pustnic căruia i-a cerut să-i arate calea către învăţătură şi a primit binecuvântarea lui. După rugăciunea pustnicului, Bartolomeu a devenit un alt om.
Primele schiţe au fost făcute în Italia pe insula Capri. Nesterov s-a dus acolo să picteze peisaje şi brusc, pe partea din spate a albumului, a început să schiţeze imagini din viaţa sfântului rus. Revenind în Rusia el a continuat să lucreze la acest tablou.
Nesterov a efectuat nenumărate schiţe ale copiilor de ţărani, însă nu reuşea nicicum să găsească unica imagine, cea justă, până ce odată, plimbându-se prin sat, a văzut o fetiţă de zece ani. „Tunsă, cu ochii mari, albaştri, bolnăvicioasă, gura ei avea o expresie plină de tristeţe şi boală”, a scris Nesterov în „Memoriile” sale. Pictorul a reuşit să-i convingă pe părinţii fetiţei ca ea să-i pozeze.
„Viziunea tânărului Bartolomeu” a stârnit senzaţie la cea de-a 18-a „Expoziţie mobilă” şi tabloul a fost achiziţionat de Pavel Tretiakov.
Ulterior, Mihail Nesterov a făcut două copii după acest tablou: prima în 1917, la cererea cântăreţului Fiodor Şaliapin şi pe care i-a dăruit-o, iar pe a doua în 1922 pentru expoziţia pictorilor ruşi de la Grand Palace din New York. Această versiune a tabloului se numeşte „Viziunea Sfântului Serghie, adolescent” (Vision of Saint Sergius, When a Child) şi se deosebeşte de varianta originală: în colţul de sus din stânga al tabloului Nesterov a pictat luna care nu este în tabloul „Viziunea tânărului Bartolomeu” (Vision of Young Bartholomew). Acest tablou a fost vândut la licitaţia Sotheby’s la preţul de 4 296 000 de dolari, drept care Mihail Nesterov a devenit unul din cei mai scumpi pictori ruşi.
În lucrările sale, pictorul reflectă căutările religioase şi filozofice din perioada „Epocii de Argint” de la sfârşitul sec. XIX- începutul sec. XX, perioada de înflorire a culturii ruse dinaintea revoluţiei din 1917.
Nesterov a fost un maestru al picturii murale. El a pictat Catedrala Vladimir din Kiev care a fost construită în cinstea aniversării a 900 de ani de la Creştinarea Rusiei, Catedrala Pokrovski din Mânăstirea Marfa şi Maria din Moscova. La expoziţia din Muzeul Rus sunt prezentate schiţe ale frescelor. În ajunul Revoluţiei din Februarie din 1917 el a prezentat publicului tabloul „Creştinii”, cunoscut şi sub denumirile de „Sufletul poporului” şi „În Rusia”. Filozofii Pavel Florenski, care a murit ulterior în GULAG, şi Serghei Bulgakov, care a emigrat, au fost printre primii care au văzut tabloul. Nesterov a executat portretul celor doi filozofi în 1917, tabloul se numeşte „Filozofii”.
După revoluţie, Nesterov s-a îndepărtat de subiectele religioase. În această perioadă el a pictat, în exclusivitate, numai portrete.
Sursa: „Vocea Rusiei”
Filed under: Arta plastică, Biblioteca Naţională, Expoziţii de carte
