Nivelul de trai în Republica Moldova depinde foarte mult de nivelul de gestionare a treburilor publice, cu alte cuvinte de calitatea puterii de stat. Calitatea puterii de stat depinde de mai mulţi factori obiectivi şi subiectivi, un factor important îl constitutie caracterul alegerilor în organele puterii de stat, adică de tipul sistemului electoral. Republica Moldova din 1994 a trecut la sistemul proporţional (sistemul de vot pe liste de partid). Mulţi specialişti în domeniul electoral consideră că un indiciu al unei societăţi democratice este sistemul proporţional al alegerilor în organele sale reprezentative. Această poziţie este discutabilă, cel puţin pentru Republica Moldova. Dacă în condiţiile istorice concrete ale unei ţări atingerea obiectivelor prioritare ale societăţii este asigurată de sistemul proporţional, atunci el este democratic şi potrivit pentru ţara dată. Iar dacă aceste obiective pot fi atinse cu ajutorul sistemului mixt - atunci este cazul să se aplice acest sistem. Acelaşi lucru se referă şi la sistemul majoritar uninominal. Dar este cert că desfăşurarea în aceeaşi ţară şi în acelaşi timp a alegerilor după sisteme diferite se va solda cu rezultate diferite.


%25D0%2591%25D0%25B5%25D0%25B7%25D1%258B%25D0%25BC%25D1%258F%25D0%25BD%25D0%25BD%25D1%258B%25D0%25B91.JPGÎn ultimul timp mai mulţi analişti politici şi experţi în dreptul constituţional vorbesc tot mai mult despre o posibilă schimbare a sistemului electoral în Republica Moldova. Cu această iniţiativă au venit şi doi deputaţi din actualul legislativ, deputatul neafiliat şi preşedintele PAD - Mihai Godea, şi vicepreşedintele PDM - Vlad Plahotniuc.


 Mihai Godea în luna ianuarie a acestui an a venit cu o iniţiativă a partidului pe care îl conduce de a organiza un referendum constituţional în care Partidul Acţiunea Democratică va propune un proiect de revizuire a Legii Supreme, care să prevadă: (I)modificarea procedurii de alegere a Preşedintelui, asigurînd alegerea directă de către cetăţeni a şefului statului; (II)reducerea numărului de deputaţi în Parlament de la 101 la 71; (III)stabilirea expresă în Constituție a sistemului mixt de alegeri parlamentare, prin care jumatate din deputați să fie aleşi pe liste de partid în circumscripţia electorală naţională, iar o parte din deputaţi să fie aleşi în circumscripţii uninominale. După sistemul propus de Mihai Godea buletinul de vot va fi împărţit în două jumătăţi. Sistemul mixt are mai multe avantaje decît dezavantaje. Acest sistem face legătura dintre alegători şi aleşi şi elimină multe din neajunsurile celorlalte sisteme electorale. Sistemul mixt asigură legătura dintre deputat cu alegătorii din circumscripţia de unde este ales, măreşte valoarea şi potenţialul aleşilor poporului, micşorează probabilitatea accederii în Parlament a persoanelor dubioase şi puţin cunoscute, sporeşte concursul democratic în cadrul partidelor și astfel micşorează influenţa autoritară neverificată a liderilor de partid. Sistemul mixt aduce o şansă partidelor mici de a ajunge în parlament.


vot.jpgCu o lună mai tîrziu Vlad Plahotniuc a înregistrat primul proiect de lege personal, este vorba de proiectul de lege privind introducerea votului uninominal. Sistemul uninominal propus de Vlad Plahotniuc va aduce un vot direct pentru deputat, ca şi votul pentru primar. Fiecare alegator işi va vota deputatul lui. Candidatul care întruneşte 50% + 1 este ales deputat. Acest sistem combate mai eficient absenteismul şi obligă pe alegător să voteze util, să nu îşi irosească votul pe partidul preferat dar fără şansă în alegeri. Dezavantajele acestui sistem se pare a fi mai multe decît în sistemul mixt propus de Mihai Godea. Scrutinul uninominal depinde prea mult de geografia electorală, de modul încare sunt trasate circumscripţiile electorale, ceea ce permite comiterea multor fraude în acest domeniu. Acest scrutin creează mari nedreptăţi în reprezentarea alegătorilor, devreme ce principiul lui este “învingătorul ia tot”, deasemnea el este foarte costisitor, deoarece trebuiesc create şi plătite un număr mare de circumscripţii electorale. Mai apar intrebări vizavi de cum vor vota cetăţenii Republicii Moldova de peste hotare, reprezentarea este disproporţionată.


521480_10150809233931333_345322991332_9987787_1218334121_n.jpgCetăţenii Republicii Moldova susţin iniţiativa de introducere a votului uninominal. Aşa cel puţin arată rezultatul sondajului efectuat de Institutul de Marketing şi Sondaje IMAS-INC Chisinau. La întrebarea "care credeţi că ar fi cea mai bună soluţie pentru alegerea deputaţilor din Parlament?", 39 % din repsondenţi au spus că votul uninominal este sistemul de alegeri care se potriveşte cel mai mult pentru Republica Moldova, 20 % sunt de părerea că trebuie să rămînă sistemul actual de vot, pe liste de partid, 15 % au spus că sistemul mixt este cea mai bună soluţie pentru alegerea deputaţilor din Parlament, şi 26 % sunt indecişi. Cum funcţionează sistemul electoral mixt este mai complicat de înţeles pentru cetăţenii Republicii Moldova, din acest motiv doar 15 % sunt de părerea că anume acest sistem este potrivit pentru ţara noastră. Dar pe de altă parte, procentul mare de indecişi sunt anume acei oameni care nu prea înţeleg cum funcţionează sistemul în totalmente nou pentru Republica Moldova, astfel dă mai multe şanse de izbîndă sistemului mixt decît celui de vot uninominal. În plus, sistemul uninominal sigur nu va fi susţinut de majoritatea deputaţilor, din simplul motiv că deputaţii vor avea frică să nu-şi piardă locul în parlament. Ideea unui sistem electoral mixt ar putea consolida societatea şi ar putea asigura o activitate eficientă şi ordonată a Legislativului.