ssssst...

ssssst…

Tăcere —  Se-aud doar niște sunete  care par a fi fantomele celor venite de la vechea mașină de scris, palide se aud. Nu se vede nimic altceva decât un dreptunghi care pare a lumina camera slab, la fel ca o lumânare, descoperind puține din  cel individ care mimează o mașină de scris – și pe aia palid. Ssst! Brusc se evaporă și ăsta undeva. Moare răpus de oboseala nocturnă. Apoi iar Tăcere. Greu lucru e să te obișnuiești dacă faci des zgomot.

Și totuși … nocturna tăcere place. Poate ar fi bine să o mai ascultăm? Pardon – să o ascult…

Singur – și în același timp cu multe chipuri. De toate culorile. Chipuri care zâmbesc, mai cald, mai rece mai fals, mai ironic, mai… fel de fel.

E gata, e aproape gata. Încă puțin și …  Tăcere. Nu se mai aude nimic.  Stinge lumina –   [...]

Sursă Imagine:  http://arturban.net