atât de tineri vine o vârstă când începem să credem de altfel eronat că nu mai putem avea decât amintirile ne întrebăm timizi oare ce e cu sângele ăsta vuind ca o herghelie superbă şi periculoasă de cai sălbatici ne întrebăm şi pieptul ni se umple impetuos revigorant cu aer din deltă ne simţim atât de tineri încât ne e ruşine poate că de aceea semnăm prezent în contextul celor născuţi visători în timp ce soarele străluceşte soprano ca o trompetă nouă-nouţă din aur sau din alamă a tuturor sau a nimănui tan joves arriba una edat que comencem a creure d’una altra manera errònia que ja no podem tindre sinó records ens preguntem timids verament què hi ha amb aquesta sang rugint com una eugassada superba i perillosa de cavalls salvatges ens preguntem i el pit se’ns ompli impetuós refrescant amb aire del delta ens sentim tan joves que ens és la vergonya potser que per això signem el present en el context dels nascuts somiadors mentre que el sol resplendeix soprano com una trompeta nova-novetosa d’or o de llautó de tots o de ningú tan jóvenes llega una edad que empezamos a creer de otra manera erróneamente que ya no podemos tener más que recuerdos nos preguntamos tímidos qué hay de verdad en esta sangre rugiente como una yeguada soberbia y peligrosa de caballos salvajes nos preguntamos y el pecho se nos llena impetuoso refrescante con aire del delta nos sentimos tan jóvenes que sentimos vergüenza quizás por eso firmamos el presente en el contexto de los nacidos soñadores mientras que el sol resplandece soprano como una trompeta nueva-novedosa de oro o de latón de todos o de nadie
