laşă adevărată.
Nu era vorba de frică. Să-ţi fie frică e normal. Era laşitate din aia, de care descrie dexul.
Foarte trist să te simţi un "fricos lipsit de sentimentul onoarei".
Pentru că am visat o explozie mare, de la care s-au aruncat flăcări peste un local în care era lume.. maturi şi copii. Şi din cei care se aflau în apropiere, aproape toţi s-a aruncat în flăcări să scoată oamenii.. nu şi eu... Eu am apucat de mîini două copile necunoscute şi le strîngeam de parcă ar putea să le rupă de lîngă mine un tornado şi şopteam ca hipnotizată "nu putem merge acolo, nu putem merge"..
încă mai trist a fost momentul în care le-am folosit ca o scuză pentru a nu merge şi eu în flăcări "nu le pot lăsa acolo, trebuie să le ţin aici" am zis, mai mult pentru a mă convinge tot pe mine probabil.
Şi ca într-un coşmar cum descrie dexu' m-am trezit atunci cînd urma vreun deznodămînt. Şi n-a fost să fie. Să aflu dacă aş putea.. că eu tare vreau să cred că pot şi că aş face-o, fără a căuta scuze, pretexte sau altceva.
E simplu. viaţa nu se pune la îndoială.
