Este mult mai important să spunem ceva interesant decât să câștigăm o dezbatere oarecare. Este mult mai important să spunem ceva interesant decât să demonstrăm cât de isteți suntem. Dacă suntem interesanți, oamenii vor fi atrași de noi, vor căuta să fie în preajma noastră și vor discuta cu noi cu plăcere.
Cineva poate fi interesant deoarece predă în Nepal limba engleză pentru un copil bolnav de autism și a întâlnit oameni care nu mai văzuseră până atunci moldoveni. Dar, mulți din noi nu au astfel de ocupații impresioante ca Natalia Gligor. Cu toate acestea nu trebuie să uităm că oricare preocupare sau meserie are meritele sale.
Suntem interesanți când vorbim despre ceea ce ne interesează sau despre ceva la care ne pricepem. Poate fi slujba noastră sau un hobby. Logic este ca discursul să difere în funcție de publicul care te ascultă. Vei întâlni oameni care nu cunosc nimic despre domeniul în discuție și oameni care știu câte ceva și vor să afle mai multe detalii. În primul caz depinde de noi să prezentăm subiectul într-un mod captivant, iar în cel de-al doilea putem să-l invităm pe interlocutorul nostru să pună întrebările care îl interesează.
Informațiile neobișnuite pot deveni subiecte interesante. Le putem găsi în orice reviste sau ziare sau ne putem documenta activ despre chestiuni ieșite din comun, cum ar fi povestea papagalului Alex, cu mintea unui copil de 5 ani pe descopera.ro
Să presupunem că momentan nu deținem nicio informație însolită și nici nu avem vreo preocupare deosebită. Ce putem face pentru a fi interesanți? Recurgem la abordarea ”ce-ar fi dacă”. Ce-ar fi dacă ne-am integra în Uniunea Europeană? Ce-ar fi dacă renunțăm la Transnistria? Ce-ar fi dacă toată lumea va frecventa cursul “Arta Conversației” organizat de școala bunelor maniere ”Stil și etichetă”?
Abordarea ”ce-ar fi dacă” presupune jonglarea cu idei. Datorită numeroaselor posibilități de interpretare este indicat să urmărim un fir logic al evenimentelor și doar din amuzament să ne delectăm cu un scenariu mai fantezist.
Discuția devine mai interesantă abia atunci când descoperim alternative sau alte posibilități pe care să le explorăm, chiar dacă în final putem să le respingem. Soluțiile alternative sunt oportune și în cazul problemelor recunoscute sau în situațiile conflictuale. Doar după ce soluțiile au fost oferite, acestea pot fi discutate și luate în considerare.
În general, credem în prea mare măsură că trebuie să vorbim despre ce este ”adevărat”. Conversațiile sau dezbaterile noastre se bazează pe anumite opinii absolute: ”aceasta este în felul următor”, ”aceasta nu este așa”, ”așa ar trebui/nu ar trebui să se întâmple”. Este evident că în acțiunile noastre trebuie să ne bazăm pe adevăr, însă uneori pentru a-l identifica, este nevoie să căutăm prin mai multe posibilități (la fel se petrece și în cazul posibilităților științifice).
Valoarea unei conversații poate fi dată de capacitatea noastră de a face conexiuni, de a relaționa posibilități, alternative și speculații. Există vreo legătură dintre protestul organizat de tinerii indignați de uciderea lui Alexei Vlasî de către un polițist și protestul din 7 aprilie? Poate acest protest a fost repetiția generală a revoluției din PMAN? Și poate delincventii amnistiati de Voronin în 2008 au jucat rolul principal în distrugerea Președenției și Parlamentului?
Pe de altă parte, legăturile imaginare și sinistre ne pot face paranoici și să ne ducă la teoriile conspiraționiste. Explorarea legăturilor posibile este constructivă atâta timp cât nu le luăm prea serios atunci când nu avem dovezi clare.
★ ★ ★
Acest text face parte din modulul ”Cum să fim interesanți” care este prezent în cursul ”Arta Conversației” și atelierul ”Tactici de a ține un discurs” organizate de Școala bunelor maniere ”Stil și Etichetă”.
★ ★ ★
Irina Moraru, trainer în comunicare și arta exprimării
