pai…am asteptat cu nerabdare postul de la Margantzovka referitor la casatorie….(nu ca am ramas shockata de ceva:D )….si m-am gindit sa ma dau si eu cu parerea asupra acestei teme si sa o desfrunzesc din punctul meu de vedere…
deci….casatoria…….cind eram mica (pina la 10 ani)….doream/visam sa ma casatoresc cind voi implini 19 ani pe 19 octombrie 
…(aberatiuni copilaresti 
)….acum?!…acum ca am prins la minte viziunile asupra acestei teme s-au schimbat….
….nu cred ca exista vreo virsta limita (ca cica traim in sec 21 )….totul depinde de persoana si cit de pregatita e sa faca acest pas….
…multe fete spun ca pentru ce trebuie sa aiba realtii serioase acum cind sunt inca cu capul in nori , mai incolo cind o sa se sature de distractii atunci o sa se gindeasca la casatorie…
…of….ce aberatiuni!!!…
…dar daca acum o sa respingi acea persoana ce iti era predestinata???…o sa regreti toata viata…
….pai oare atunci cind viata iti scoate in cale pe persoana sortita , oare atunci cind ambii iubesc si oare atunci cind isi construiesc zi de zi un viitor luminos…oare asta nu e fericire???..oare asta nu e cea mai mare fericire-sa ai o persoana altauri care sa tina la tine ca la ceva sfint , sa te ajute mereu si sa te incurajeze atunci cind ai nevoie…oare nu asta se numeste fericire???…
…ei hai ca toti doresc sa calatoreasca….dar de ce nu se poate de calatorit in 2???….oare nu o sa-ti aduca fericire faptul ca e si el/ea fericit/a , ca are parte de aceleasi trairi de neuitat ca si tine???….
…si oare nu e placut sa stati seara in 2 tolaniti pe un pat moale , si sa va cititi unul altuia???…oare nu o sa-ti faca placere faptul ca faceti ceva impreuna si ca el/ea iti sustine opiniile si iti aproba inceputurile….???
…sunt atitea lucruri ce pot fi facute impreuna , sunt atitea locuri care merita vazute in 2…..da…prieteni….dar daca prietenii isi intemeiaza o familie…ce faci???…ramii cu buza umflata???…iar prietenii daca sunt prieteni o sa gaseasca tip si pentru dsitactii nebunesti si pentru lucruri spontane….
…si nu spun ca ar trebui toti sa ne casatorim pina la 25 sau dupa….acest sentiment de “sunt pregatit/a!” pentru bucuriile dar si greutatile ce vor urma , apare cu trecerea timpului cind procentajul increderii depaseste cu mult suta de procente…
…referitor la traiul in cuplu cu parintii…..NU!……cunosc un caz de astfel de trai care nu a dus la nimic bun…..si la general….fiecare familie trebuie sa aiba cuibusorul lor…(desigur ca mai exista si exceptii)…..dar nu as vrea ca parintii sa auda tot ce vorbesc ,sa stie cit cheltui , ce fac si mai ales sa auda “ohi-vzdohi” ….
…cind eram la virsta de jucat cu papusele imi doream o rochie pufoasa -ceva de genul rochiilor de princesa…(hahaha….cum era si de asteptat )….acum….as opta mai mult pentru una foarte fina , ceva de genul vintage-modern , de un alb imaculat , nu foarte “infoiata in pene “, cu elemente brodate (gen dantela) …..(spun eu multe si marunte dar rochia perfecta o voi gasi (o voi simti probabil ) doar probind sute de exemplare…:) )…
….deci o fi influentind asupra parerii mele despre casatorie faptul ca sunt indragostita si privesc lucrurile din alt punct de vedere(unul mai pozitiv) ori realizez zi de zi cit de frumos e sa simti dragostea din interior pulsind si intetinduse doar la ismpla vedere a celeilalte jumatati????….poate ….
…..ce ar trebui sa intelegeti din toata “povestea “de mai sus :
- nu trebuie sa grabiti lucruri , ca daca au de gind sa se intimple o sa se intimple !
- daca o sa intemeiati o familie trainica bazata pe dragoste , sinceritate , incredere , respect si sustinere atunci viata va fi colormulti (cu bebe )
