Clar ca bună ziua? Depinde din ce zonă geografică vine ziua, căci în Anglia, de exemplu, nu e niciodată prea sigur. Pentru mine, în acest context, e clar ca bună ziua că, scrisul, poate fi tămăduitor. Scrisul vindecă, când eşti trist. Scrisul scoate puroiul din sentimente, transformându-l în cuvinte plăcute ochiului în căutare de scris profund. Când eşti plin de furie sau ură, cuvintele se aliniază, disciplinar, ca în armată.
Când eşti fericit, însă, cuvintele îţi leşină în cerul gurii. Se poartă ca nişte copii în ultima zi de şcoală. Când eşti fericit, cuvintele nu mai sângerează, iar sala nu mai aplaudă. Eu sunt tipul de om căruia îi plac filmele şi cărţile care se încheie altfel decât cu happy end- asta pentru că drama îţi lasă alt gust, îţi face inima să vibreze sub alte acorduri. Când sunt fericită, scrisul meu nu mai vindecă, ci devine pastilă placebo.
Play the drama Queen role if you can’t be a Cinderella.
Filed under: de suflet:)
