Am plecat intr-o excursie prin Germania. Eu si Vika.. Vika e colega mea de master, din Belorusia. Ne-am gindit cam prin ce orase sa mergem… oricum e doar inceputul primaverii, frig, cam sumbru.. din natura nu prea ai ce vedea asa ca vom merge in orase mai mari lasind oraselele mici, castele si alte colturi de rai pe luni mai pline de soare si caldura, la vara vasazica. Ne-am gindit cum sa facem ca sa si cheltuim minim posibil pe drum si cazare. Deci masini la ocazie si gazda pe couchsurfing, ne-am zis. Doar ca asta a lucrat doar pentru drumul de la Berlin la Leipzig si pentru noaptea in Erfurt… Am vizitat noi citeva orase: Leipzig, Erfurt, Frankfurt, Köln, dar interesant si impreviyibil ca in Erfurt nu a fost nicaieri. Si iata de ce :)

In Erfurt, dupa cum am mai spus am gazit cazare pe couchsurfing (e un sait pe care unii ofera patul liber, sau camera oaspetilor veniti din alta tara sau alt oras in excursie si unde poti si tu poti sa oferi gazda). Am vorbit cu Johannes, toate bune, bucurosi ca nu vom avea de platit pe hostel.. In Erfurt insa am ajuns seara pe la 9, deja se intunecase de-a binelea, asa ca Johannes s-a oferit amabil sa ne ia cu masina personala, intr-ucit traieste in apropierea Erfurtului. Urcam noi masina… drumul face citeva cotituri prin Erfurt si paraseste repede orasul indreptindu-se spre o padure. Traiesc dupa padure, spune Johannes… Da?…  ok… incepem noi sa ne facem griji.. Si stai singur? Momentan da, m-a parasit sotia si a luat si fetele cu ea. Ok… asta-i buna ne gindim noi.. acum mai cobori din masina daca poti.. ca de dormit oricum nu avem unde in alta parte… La un moment dat copacii se apropie tot mai mult de masina drumul se ingusteaza si si nimerim ca intr-o galerie cu pod de crengi, in jur tipenie, intuneric… UPS.. Da tu, Johannes de ce traiesti in padure? Mi-e imi place mult natura. Aha, rasuflam noi.. dar incordarea ramine. Eu am o afacere cu produse naturale, si in general natura e stihia mea. Hm.. de ce nu.. cind am vazut si primele case rupindu-se din padure si lumina licarind in ferestre am zis ca e bine. Intram in casa, una mica dar foarte dragutza, miroase a lemn de brad, afara e un aer curat si rece, inauntru e facut focul in soba.. Ii ajutam sa descarce lazile cu mere si portocale bio, convingindu-ne inca o data ca omul chiar are o afacere cu bio produse (a doua zi i-am vizitat magazinul din centru orasului, merg vinzarile in toi) si ne asezam la masa. O sticla de vin, atmosfera placuta creata de obiectele din lemn ce ne inconjoara si focul din soba ne relxeaza si istoriile curg una dupa alta. Johannes tot ne povesteste ca tot si-a gasit o gazda pe couchsurfing in Columbia. A fost acolo pentru o conferinta a …… shamanilor. ? Da. Nu stiu cum a ajuns el sa se intereseze de shamanism, dar unii germanii mai au apucaturi deochete asa ca nu ne-am mirat prea tare. Locuieste in padure, vinde produse bio si practica ritualuri shamanice. Nu rea combinatie..

Poate sufla ceva peste noi si ne trezim intr-o supa..