Darce este un model? Un model este persoanacare a reuşit, prin ceea ce este, se comportă şi face, să-şi creeze admiratoriconstanţi care sunt gata să-l urmeze în tot şi toate. Un model este şi crează,prin natura şi forţa împrejurărilor, atitudini, comportamente, stări şi trăiride natură să ducă la imitarea persoanei alese ca tipar de urmat în viaţă.Modelul poate avea influenţă nefericită, negativă sau, dimpotrivă, una pozitivă.Adepţii curentelor lansate, de-a lungul timpului în diferite domenii dinarhitectură, literatură, medicină, pictură, sculptură, muzică etc. au avutmodele sau au lansat, ei înşişi, modele originale. Unele contestate la timpullor şi recunoscute ulterior, altele adoptate imediat. Aurma un model înseamnă a-ţi modela personalitatea în funcţie de alte persoanepe care paradigmele tale le defineste ca fiind “demne de urmat”, pentru caapoi, prin sinergia rezultată în urma conjugăriide calităţi şi atitudini valoroase de la mai multe personalităţi să temetamorfozezi după un tipar apropiat perfecţiunii- acela al individui capabilsă-şi trăiască viaţa adînc şi din plin, în stare să dea formă fiecăruisimţămînt, expresie fiecărei cugetări, conţinut real fiecărui vis.Dinpăcate foarte mulţi rămân la stadiul de “vreau să fiu ca X” fără să îşidezvolte un simţ critic care să îi ajute să îşi stabilească nişte repere înviaţă şi să-şi atribuie o valoare eşenţială- autodezvolarea ascensorialăcuantificată prin nivelul apropierii de arhetipul / modelul stabilit. Acestlucru se întamplă şi fiindcă în societatea contemporană avem de a face cu o“ofertă” de modele şi repere care se dovedesc de multe ori a fi de-a dreptulpenibile.
Cultura “de masă” creată de mass-media duce la înăbuşirea, alterarea sau“tocirea” simţului critic, face ca individul să se simtă bine în poziţia de “afi la fel ca ceilalţi” şi în final duce la “spălarea creierului” – indivizii numai gândesc, nu mai ajung în poziţia de “membri ai unui grup” ci în starea de“turmă”.
Aici intervine una dintre cele mai mari valori ale filosofiei- autodezvoltarea,deplina inflorire a personalităţii pe care încercăm să o cultivăm elevilor dinliceul nostru şi care, însă, îşi manifestă eficienţa doar dacă este sprijinităde voinţa, credinţa şi munca inteligentă a fiecăruia în parte.Utilitateaurmării unor modele, însa, poate deveni uneori asemenea “sabiei lui Damocles”din cauza neconturării suficiente a calităţii de a discerne între modelele cuadevarat “veritabile” şi cele “contrafacute”. Acest fenomen se manifestă prinfaptul că în timp ce unii încearcă să păstreze autenticitatea modelelor cuadevarat valoroase, alţii folosind instrumente de manipulare şi schimbare apercepţiilor ne prezintă în mod imperativ arhetipe bolnave şi lipse de valoareinsistînd asupra raportării anume asupra acestor tipuri de modele. Iată de ceuna dintre principalele calităţi pe care avem obligaţia morală în primul rîndfaţă de noi înşine este discernamîntul. Într-osocietate atît de competitivă în care indicatorii de performanţă atîtindividuală, cît şi colectivă sunt de cele mai multe ori lucrurile material, încare materia triumjeaza asupra valorilor spirituale, se conturează tot mai multnevoia de a discerne valoarea de nonvaloare şi de ancorare de arhetipuriveritabile şi cu adevărat valoroase. Şi dacă bunăstarea unui popor esterezultatul prosperităţii fiecărui cetăţean în parte, atunci valoarea uneisocietăţi, este rezultatul valorii fiecărui cetăţean în parte. Aceasta este oaxiomă care nu trebuie demonstrată, fiind universală şi absolută. Pornind de laaceasta, tu esti un agent al valorii, care poţi prin tine însuţi să contribuila crearea unei societăţi de valoare. Mulţi vor spune că acest articol e preapuţin pentru a schimba ceva la nivelul percepţiei noastre asupra nevoii demodele şi discernămîntului între modelele valoroase şi cele fabricate demass-media, dar un proverb chinezesc spune că orice drum începe cu primul pas.Şi asta nu-i deloc o idee rea.ochiuldeveghe.blogspot.com
