Cu prilejul celor 80 de ani de la apariţia, la Chişinău, a revistei lunare literare şi de cultură generală ,,Viaţa Basarabiei”, la Biblioteca Naţională din capitală a avut loc o masă rotundă pe 25 ianuarie 2012.

În cadrul mesei rotunde, scriitorul Iurie Colesnic a lansat cartea „Timp şi istorie. Autori de la ,,Viaţa Basarabiei”, un manuscris care adună toţi autorii ce-au colaborat la revistă.   

Revista „Viaţa Basarabiei” a fost editată între ianuarie 1932 şi iulie 1944 de Asociaţia Culturală „Cuvânt Moldovenesc” și a fost condusă de publicistul basarabean Alexandru Nour. Revista apărea în Imperiul ţarist cu litere ruseşti şi cu litere latine.

Iurie Colesnic a accentuat că revista a publicat polemice extraordinare și interesante. Era o generație Pan Halipa, Ion Buzdugan, o generație tânără care vroia să se afirme. Predomina o luptă de strategii, de idei despre revistă, ca o parte componentă a Basarabiei. Nu este doar o revistă de cultură, dar și o revistă care a servit două generații. A avut un impact foarte mare asupra României Mari, pentru că Chișinăul pierduse spațiul politic. Basarabenii erau repartizați pe la diferite partide și nu aveau influență plenară, și-atunci, revista a venit cu un accent cultural, neobișnuit, prin care se impunea această provincie și oamenii pe care-i are.

Directorul Bibliotecii Naționale, Alexei Rău a afirmat că revista este una din cele mai importante apariții periodice, la care au colaborat o echipă întreagă ce-au făcut istorie.

Academicianul Nicolae Dabija consideră că Iurie Colesnic este o personalitate de la ,,Viața Basarabiei”, ce se încadrează  în contextul marilor cărturari, personalități deosebite, politicieni și enciclopediști. Este un profesor pentru profesori, un om al bibliotecii, iar cărțile lui trebuie să fie prezente în bibliotecă. A menționat că ar fi fost un autor foarte bun de detective, datorită nuvelelor extraordinare despre Meniuc sau Lupan. A făcut referire și la destinul dramatic al personalităților ce-au colaborat la ,,Viața Basarabiei” , mulți scriitori români, precum Radu Gyr, Mihail Sadoveanu, care considerau o mare onoare să colaboreze cu această revistă de provincii. În măsura în care exista o revistă ca aceasta, Chișinăul devenea capitală culturală, pentru că autorii de la ,,Viața Basarabiei” au publicat în revistă majoritatea din lucrările lor importante, iar destinul lui Nicolae Costenco și altor oameni care după ’40 au fost deportați, exilați, a fost dictat de această revistă.

Poetul Iulian Filip, de asemenea, a remarcat calitățile lui Iurie Colesnic: ,,E o constituție a omului care face lucrurile care-i place; E un om instituție, un fir incandescent al continuității. Opera sa este foarte impresionantă, iar bibliografia îndreptățește existența unei subdiviziuni, așa cum o face M.Cimpoi”.

Ion Șpac, bibliograf, a reliefat că ,,Viața Basarabiei” e un studiu bibliografic formativ. În revistă sunt materiale de mare preț, foarte laconice; e o revistă care și-a atins nivelul cel mai înalt.  Chiar de la început s-a depus o muncă asiduă din partea intelectualității, iar mulți tineri au fost mobilizați de a descoperi ideile, materialele și publicațiile revistei.

Deputatul Ion Hadârcă a declarat că ,,Viața Basarabiei” este chiar viața trăită a Basarabiei, a unor destine variate ce s-au adunat în paginile revistei, iar unele portrete se citesc ca niște începuturi de romane. Referindu-se la cartea lansată, este de părere că e un mozaic inedit pentru lectură și delectare spirituală, ce se citește ca o enciclopedie, dar și ca un îndrumar spre valorile adevărate.

În cadrul evenimentului a fost prezentată şi varianta electronică a colecţiei de reviste ,,Viaţa Basarabiei”. Șefa Centrului de Numerizare a Bibliotecii Naţionale, Diana Lupuşor a precizat că este stocată în Biblioteca Naţională Digitală „Moldavica”. ,,Viața Basarabiei” este prima publicație numerizată în cadrul proiectului: ,,Automatizarea BNRM: crearea bazei de date ,,Carte veche a Moldovei şi numerizarea patrimoniului documentar imprimat”. Toată colecția digitală poate fi găsită în format electronic.

La revista ,,Viața Basarabiei” au colaborat peste 120 de scriitori, poeți, ziariști, istorici, filologi, juriști, avocați, preoți etc. E o revistă de cultură românească şi de îndrumare în cultura generală, cu scopul de a fi utilă cât mai multor doritori de adevăr și frumos.