ARGUMENT PENTRU PROZASCURTĂde Kocsis FranciskoÎncă de la apariţia seriei noi, revista Vatra a promovat cu con-secvenţă prozascurtă prin rubricile cvasi-permanente, Vatravă propune un prozator (se înţelege de la sine că acest spaţiu se rezervaunui autor tânăr), Starea prozei scurteşi Tineri prozatori (10/1976),redactorii de atunci propunându-şi o puternică ofensivă a genului scurt,considerat şi atunci a se afla într-un declin evident. La o rapidă privireasupra fenomenului, argumentele folosite de redactorii revistei ori de cei ceau participat la dezbaterile iniţiate de redacţie s-ar putea relua şi astăzifără prea multe schimbări, poate ar trebui eliminate doar pasajele ce serefereau la un anumit realism care de ceva vreme cade în sarcina istoricilor.Dan Culcer, Mihai Sin şi Ioan Radin, fiecare dintre ei şi autor de prozăscurtă, deschideau paginile revistei unor tineri debutanţi ori la primeleapariţii în presa literară. Această generozitate n-a fost însă un gestconjunctural, ci o acţiune de perspectivă, de bătaie lungă, cu programnedeclarat, neformulat într-un manifest explicit, ci în pasaje răspândite încronici ori dezbateri pe tema actualităţii literare, cele mai multe dintre elegăsindu-şi o exprimare pertinentă şi concisă în scrierile lui Dan Culcer (deexemplu în cronica la Corn de vânătoarede Al. Ivasiuc în Vatra nr. 8/1972, Mulţi chemaţi, puţini aleşi – pe marginea unei panorame a nuvelei şipovestirii româneşti contemporane I (nr.1/1975), II (nr. 2/1975). Oasemenea ademenire spre proza scurtă într-o perioadă când spaţiul publicisticera extrem de limitat în comparaţie cu prezentul a reprezentat o tentaţiepentru mulţi scriitori. O consecinţă deloc de neglijat pentru ei era pavareadrumului spre porţile editurilor, prin ale căror servicii de cenzură se puteautrece ceva mai uşor texte deja publicate. Sigur, ca întotdeauna, nici autoriipe care a mizat Vatra n-au reuşit sărăzbată toţi, să devină prezenţe autoritare în spaţiul beletristic. Pentru cele spuse mai sus, am căutat referinţe închiar paginile revistei. Numărul 6/1975 a găzduit colocviul Nevoia de proză scurtă la declanşarea căruia redacţia a concentratîntr-un argument demersul pe care l-a iniţiat: „Preocuparea pentru proză, îngeneral, şi mai ales pentru proza scurtă, a fost una din «constantele» revisteinoastre încă de la apariţie. Dacă se acceptă ideea că VATRA are astăzi unprofil propriu, această preocupare pentru proză a contribuit, fără îndoială, ladefinirea lui. Demonstrând că proza scurtă există, că declinul ei e doaraparent şi conjunctural, că interesul faţă de ea poate să fie resuscitat, ampublicat şi vom continua să publicăm texte de proză scurtă aparţinând unorautori foarte diferiţi, cum credem că sunt şi cei ce semnează în numărul defaţă. Cu numai un deceniu în urmă, proza scurtă era încă «stăpână» în revisteşi edituri, cel puţin cantitativ. Procesul de regresiune se datorează, oare,doar unei «mode» a romanului (mulţi povestitori travestiţi în romancieri!)?Dacă admitem că există deosebiri structurale (de vocaţie, psihologie,temperament) între romancier şi autorul de proză scurtă, nu pare să fie totatât de evidentă opinia că proza scurtă trebuie să fie doar o experienţă detinereţe a prozatorului. Proza scurtă pare să ofere totuşi un plus deoperativitate, de radicalitate în surprinderea actualităţii (esenţe şinuanţe)”. Întrebările: Romanul, genproteic, „a înghiţit” proza scurtă? Dorind să demonstrăm că proza scurtăexistă, este posibilă, necesară, deci actuală o revitalizare a genului scurt?Cine trebuie convins? – ar putea fi reluate, ar fi chiar incitantă ocomparare a perspectivelor la distanţă de mai bine de trei decenii.
La colocviul de atunci au participat Vasile Andru(„Geografia unui gen e dată de vârfuri. Mulţi nu ştiu mare lucru despre prozascurtă a Argentinei, dar cunosc povestirile lui Borges. (...) Doar existenţaunei personalităţi literare spune despre cota unui gen. Trebuie un Caragiale,aceasta înţeleg prin «nevoia de proză scurtă». Trebuie un Caragiale, unSlavici”.), Şt. M. Găbrian („Proza scurtă e necesară cât timp însoţeşterealitatea”), Alexandru George („Scurtimea nu înseamnă fragmentarism, miniaturăsau slăbiciune arhitecturală. Genul scurt presupune concentrare, acuitate, simţal proporţiei exacte, al efectului dramatic – totul însă în cadre restrânse,impuse de un anumit gen specific, având profilul lui. Consider că un conflictar exista între genul pur narativ, indiferent de lungimea lui, şi prozaanalitică, ea însăşi de foarte diferite proporţii, şi, în sfârşit, prozalirică, adică cea care a dat genului scurt câteva din reuşitele cele mai mariale literaturii noastre, de la proza poematică a lui Adrian Maniu şi G. Bacoviala povestirea lirică a lui I. Voinea sau T. Arghezi, pentru ca în forme maiample s-o recunoaştem în romanul liric al lui Mateiu Caragiale”.), Norman Manea(„arta îşi revitalizează mereu genurile”), Mircea Horia Simionescu („Excesele,gigantismul, dar şi evidenţa satisfacţiilor calităţii, precum şi criza de timp,ne avertizează că totul poate fiexprimat şi foarte pe scurt. Cerul încape în întregime într-o picătură de apă.Prejudecata dimensiunilor începe să fie evidentă. (...) gustul înclină sădescopere în trei pagini ceea ce altădată se spunea în câteva sute. Nevoia deproză scurtă e acută, dar genurile scurte continuă să rămână deficitare”.),Radu Petrescu („Apăsarea genurilor rămâne şi nu poate fi eludată, însă nuanţelese impun”), Mihai Sin („Pledoaria pentru proză scurtă nu trebuie înţeleasă doarca un refuz al «modei» romanului (...), proza scurtă e, în primul rând, opledoarie pentru evenimentul imediat, pentru reacţia spontană, devenită aproapereflex, la actualitate”. „Avem un mare autor de proză scurtă, I.L. Caragiale.Prezenţă tutelară, o certitudine liniştitoare”.).Din cele câteva extrase, se poate schiţa oatitudine şi o raportare la genul scurt, proprii nu numai autorilorintervenţiilor, ci unei epoci. Chiar dacă accentul cade pe racordarea larealitate ca atu al prozei scurte, nimeni nu-i contestă propensiunea spreimaginar, fantastic, inovaţie. Mai mult – şi acest lucru este ilustrat extremde convingător de multe dintre prozele selectate şi în această antologie –,toate acestea sunt utilizate într-o cheie de exprimare în stare să dejoacevigilenţa poliţiei culturale şi să slăbească până la suportabil corsetulideologic. Evadarea în pseudo-fantastic, împreună cu un întreg arsenal deelemente ale realităţii concrete, cu tot bagajul mentalitar transferat într-ununivers care se comportă ca o placă de acvaforte cu acidul gata turnat e otehnică de scoatere în relief, cu contrast puternic, a unor realităţi obsesivecare nu se puteau striga în gura mare, dar nici nu puteau fi abandonate însertarul cu lacăt ori îndulcite ca siropul medicinal. Aceeaşi evadare ne poateduce cu gândul la o altfel de dezertare, de fapt, de la zugrăvirea uneisocietăţi în care tonul encomiastic începea să domine discursul public şi seinsinua în forţă şi în literatură, după o scurtă perioadă de dezgheţ care s-asimţit şi la noi după primăvara pragheză. Prin frecvenţa cu care găzduiaasemenea scrieri – creând ulterior şi o rubrică permanentă de literatură s.f.–, revista îşi ghida nedeclarat colaboratorii spre un gen de proză care scăpade constrângerile reflectării distorsionate a unei realităţi deloc idilice orieroice, cum se voia văzută de „organele” care dominau societatea şi deveneautot mai constrângătoare cu cât simţeau mai acut că le scapă printre degete„ceva”. Inteligenţa creatoare a prins gustul jocului cu semantica şi figurilede stil şi-şi făcea complice cititorul la o francare plastică a realităţii. Deaici nu trebuie să se tragă concluzia greşită că proza era în procentcovârşitor de această factură, ci doară că ea era privilegiată în paginilerevistei.Dan Culcer revine în două numere (7 şi 8/1979)asupra stării şi condiţiei genului în Modificări în proza scurtă, comentând douăcărţi: Terasa de Mihai Sin şi Aventuri într-o curte interioară deMircea Nedelciu, fixând într-un scurt preambul o „imagine la zi” a unui fenomenliterar care suferă schimbări profunde într-un interval relativ scurt, mai alesdupă pătrunderea în spaţiul publicistic a generaţiei tinere, care va iniţiaexperimentul textualist: „Imaginea prozei scurte româneşti s-a modificatsubstanţial în ultimul deceniu, paralel cu aceea a romanului, modificare maipuţin spectaculoasă, dar nu mai puţin decisă, decisivă. O inerţie, întreţinutăşi regizată cu folos, menţine o imagine statică, cu care au început să seobişnuiască până şi profesorii de limba română – aceia care răsfoiesc doarrevistele «centrale» şi jură pe manuale –, imagine care ar dori să ne convingăcă proza ar mai fi reprezentată azi de autori ca Ştefan Bănulescu, Fănuş Neagu,Nicolae Velea, D. R. Popescu, Sânziana Pop ş.a., aşa cum reiese din antologiipublicate recent (pentru uz intern sau extern) sau din articolele de fondsemnate de criticii care nu mai citesc literatura contemporană decât, eventual,cărţile prietenilor sau ale colegilor de promoţie, dar care au vocaţiafestivismului şi a baterii apei în piuă, în genul diligentului Pompiliu Marcea.Se ignoră până şi evidenţa cronologică: aceşti autori nu au mai publicat textenoi de proză scurtă, unii de mai bine de un deceniu. În acest caz se iau înconsiderare «firme» şi nu texte. Dacă unii dintre cei pomeniţi au abandonatproza scurtă, în evoluţia căreia contribuţia lor nu poate fi neglijată, pentrua se dedica romanului, este treaba criticii să restabilească adevărul: suntmulţi alţi prozatori, inegali ca productivitate, reuşind însă să-i marchezedrumul cu texte demne de toată atenţia, despre care e nevoie să se scrie cu maimultă comprehensiune, fără a abandona desigur spiritul critic. Iată câţiva:Paul Georgescu, Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu, Radu Cosaşu, ValentinŞerbu, Mircea Ciobanu, Norman Manea, Alexandru George, Romulus Vulpescu, MihaiSin, Alexandru Papilian, Eugen Uricaru, Horia Pătraşcu.Mai puţin comentaţi, dar nu mai puţin interesanţi,chiar dacă nu au publicat decât prin reviste, chiar dacă sunt şi poeţi saucritici, chiar dacă nu au fost citiţi cu suficientă atenţie, chiar dacă nu audebutat cu proză scurtă sau n-au mai publicat volume de mult, sunt totuşi ceice susţin încă proza scurtă: Nicolae Manolescu, Marian Popa, Ion Maxim, AnaBlandiana, Şt. M. Găbrian, Gheorghe Schwartz, Ioan Radin, Mircea Opriţă, VasileAndru, Costache Olăreanu, Vasile Spoială, Horia Ursu, Gheorghe Săsărman,Vladimir Colin, Al. Vlad, Dumitru Matală, Letiţia Vladislav, Mircea Nedelciu,Andrei Ujică, Ioan Groşan, Radu Ţuculescu, Dan Gârbovan, şi lista nu ecompletă.Am înşiruit atâtea nume, alăturându-le în pofidadiferenţelor valorice evidente, pentru a demonstra existenţa unei arii parţialcercetate în care pătrund, încetul cu încetul, nume noi”.Şi lista de nume a lui Dan Culcer e destul deredusă faţă de câţi autori au semnat în revista Vatra până la data acestor consideraţii. Răsfoind colecţia revistei, completăm lista cu alţiautori promovaţi de redacţie: Radu Ciobanu, Viorel Ştirbu, Corneliu Ştefanache,Gheorghe Crăciun, Gheorghe Iova, Constantin Novac, Ion Ilie Mileşan, CornelDimovici, Valentin Şerbu, Dana Dumitriu, Petru Dorşan, Vasile Gogea, MirceaStanciu, Ion Nete, Ion Zăvoianu, Olimpiu Nuşfelean, Maria Baciu, Radu Mareş,Bogdan Ulmu, Mircea-Valer Stanciu, Sorin Teodorescu, Crăciun Bucur, CornelNistea, Dumitru Dinulescu, Rodica Braga, Florin Bănescu şi mulţi alţii.La rândul lui, Gheorghe Perian notează înintroducerea la comentariile pe marginea unor volume publicate de AlexandruPapilian, Dumitru Dinulescu, Dan Mutaşcu, Eugen Uricaru, Vasile Igna, MirceaDiaconu, Starea prozei scurte (nr.10/1979, 12/1979): „Revirimentul prozei scurte nu mi se pare un fenomenîntâmplător, după cum n-a fost întâmplătoare nici irupţia nuvelei din deceniulşapte. Din analizele pe care le-am întreprins, se poate observa că un spiritnou se instalează în literatura actuală prin proza scurtă. Să ne amintim că înanii ’60, când publicau D. R. Popescu, Fănuş Neagu şi Lucian Velea, spiritulnou şi-a făcut loc în literatura epocii tot prin proza scurtă. Se pare căacestui gen îi revine misiunea de a anunţa, cu o clipă mai devreme, schimbărilede mentalitate care au loc periodic în viaţa unei literaturi”.Dacă privim retrospectiv, sesizăm că datoriacriticii de care vorbeşte Dan Culcer a trecut la pasiv, iar schimbarea dementalitate de care aminteşte Gh. Perian s-a instalat în roman şi în prozaexperimentalistă. În evoluţia genului nu s-a petrecut nimic spectaculos, n-auexistat perioade de dominaţie în zona epicii, rămânând mereu sora mai mică aromanului. Cu toate acestea, proza scurtă a avut şi are în continuare adepţi.Antologia îşi propune să repună în centrul atenţiei – pentru o clipă măcar –această specie pe nedrept considerată periferică, minoră, neperformantă.În anii nouăzeci, revista a abandonat proza scurtă,locul ei fiind luat de jurnal, literatura carcerală şi o puternică ofensivăcritică, multe dintre ecourile lor nefiind încă stinse. Însă proza scurtărevine încet în paginile revistei, tinzând să devină o prezenţă constantă, faptevidenţiat şi de antologia noastră.Nevoia de proză scurtă, ca să folosim formulade-acum treizeci de ani a redacţiei, nu s-a stins, dar nici n-a înclinatbalanţa în favoarea ei, chiar dacă mulţi autori din generaţia care pătrundeaatunci în literatură a cultivat specia cu determinare şi îndemânare. Cu toateacestea, impresia (sau chiar convingerea) că trambulina mică a prozei scurte nupoate catapulta opera în zona de mare amplitudine a epicii în care exceleazăromanul a continuat să ţină specia în planul secund al interesului creator şireceptor. Sperăm ca selecţia noastră să clatine serios această percepţie şi sădezvăluie virtuţi pe care numai proza scurtă le poate etala.În final, se cuvin mulţumiri întregii redacţiipentru implicarea fără rezerve în realizarea acestui proiect.
cuprins
Argument ...................................................................................5Gabriela Adameşteanu
Salonul...................................................................................11Gara de Est ............................................................................19
Vasile ANDRU
După Saturnalii sau când e luna în creştere ............................... 25Muntele şi călăuza.................................................................. 29
Ana BLANDIANA
După-amiaza aceea .................................................................36
Rodica BRAGA
Eternităţi de-o clipă .............................................................. 41
Nicolae BREBAN
Ultimul barbar........................................................... 47Celălalt versant.............................................................. 54
Leo BUTNARU
Anfiladă..................................................................................63Dacă tristeţe nu e... ................................................................66
Radu COSAŞU
Filmele dimineţii..................................................................... 70
Gheorghe CRĂCIUN
Cal pe deal lângă satul Nereju................................................. 73Alte puncte de fugă .................................................................76
Maria Luiza CRISTESCU
Discurs despre fiinţa numită lama........................................... 85Ca să scapi, mereu înainte ....................................................... 88
Dan CULCER
Umbra....................................................................................95
Eugen CURTA
Fotografia.............................................................................100
Nichita DANILOV
Maşa şi Extraterestrul ...........................................................104
Cornel DIMOVICI
Soarele şi lumina sunt aceleaşi............................................. 119Partida de cărţi..................................................................... 123
Mihai DRAGOLEA
Ce miros frumos are iubirea.................................................. 136
Daniel DRĂGAN
Frumoasa uitare................................................................... 155
Şt. M. GĂBRIAM
O şaibă perfectă ....................................................................157Capcana de muşte............................................................... 161
Vasile GOGEA
Scene din viaţa bunului Anselmus......................................... 165
Bdros HORASANGIAN
O dimineaţă crăpată şi tăiată în felii la Macondo ....................167Isabelle.................................................................................171
Dumitru HURUBĂ
Basculanta albastră.............................................................. 191
Marius JUCAN
Madona................................................................................196
KOCSIS Francisko
Cantata profana.................................................................... 200
Norman MANEA
Lunecătoarea lume a poveştilor............................................. 215Octombrie, ora 8................................................................... 219Ceaiul lui Proust................................................................... 223
Nicolae MANOLESCU
Uşa zidită......................................................................... 227Răscrucea........................................................................ 231
Radu MAREŞ
Drum spre nord ....................................................................236
Ion Ilie MILEŞAN
Vânătoare fără şansă............................................................ 242
Ovidiu MOCEANU
Punct şi de la capăt............................................................... 247
Mircea NEDELCIU
NORA (sau balada zânei de la Bâlea-lac .................................259Calul cu frâu încorporat zburdă drept spre ţinta dinainte stabilită.......................................... 256
Bujor NEDELCOVICI
Drumul Damascului ..............................................................259
Ion NETE
Ceaţă însorită....................................................................... 269
Cornel NISTEA
Pepeni galbeni din Norvegia................................................... 272
Olimpiu NUŞFELEAN
Meri pitici.............................................................................276
Costache OLĂREANU
Mărturisiri despre copaci....................................................... 279Muzeul romancierilor lumii ....................................................281Dragoste cu vorbe şi copaci................................................... 286
Analtolie PANIŞ
Râurile care fierb.................................................................. 292
Radu PETRESCU
Sub cireşi.............................................................................295
Marian POPA
Situaţia................................................................................301
Mircea PORA
Focul ..................................................................................307Mărturisiri............................................................................319
Ioan RADIN
O problemă care nu suferă amânare ......................................322Telefonul...............................................................................324Se mai întâmplă.................................................................... 236
Gheorghe SCHWARTZ
Scamatorul........................................................................... 328Întâlnirea..............................................................................333Femeia din vis....................................................................... 337
Mircea Horia SIMIONESCU
Casa .....................................................................................342Antonpannescă..................................................................... 344
Mihai SIN
Confruntarea........................................................................ 348
Viorel ŞTIRBU
Clementina........................................................................... 351
Sorin TITEL
De pe „colină”....................................................................... 355
Paul TUMANIAN
Visul văduvei ........................................................................365
Marius TUPAN
Steaua de cumpănă.............................................................. 379
Radu ŢUCULESCU
Ah, ce nuntă!........................................................................ 384Ultimul cenaclu literar......................................................... 386
Andrei UJICĂ
Despre cum a fugit fata şefului de gară să-şicaute iubitul şi ce a găsit ea într-un război..................................... 391
Eugen URICARU
Floare de o specie necunoscută............................................. 397
Horia URSU
Iarba de august..................................................................... 406
Daniel VIGHI
Logodna ................................................................................413În vizită................................................................................416
Alexandru VLAD
Dragostea şi porumbeii albi................................................... 419Un om tânăr .........................................................................424
Andrei ZANCA
Dula.....................................................................................431
