Din Jurnal de Armenia29.V.2011
Intruîntr-o internet-cafe şi, cu câteva zile întârziere (nu am deschis poştaelectronică), găsesc mesajul lui Sică Romanciuc (soţia îmi spusese că m-acăutat la telefon), care scrie: „În colecţia noastră Biblioteca pentru toţicopiii, urmează să apară, într-un singur volum, Iliada. Odiseea. Eneida (repovestite pentru copii deGeorge Andreescu). Daca accepţi să prefaţezi această carte (pânăla jumătatea lui decembrie), îţi trimitem textul într-o zi-două.Cărţilepe care le-ai prefaţat (Tom Sawyer... si În familie) au fostdeja tipărite (în China) şi la mijlocul lui noiembrie vor fi in editură...”Tom+Sawyer+blog+_cop_cr.jpgÎntr-adevăr,habent sua fatalibelli – scrise în America sau Franţa, precum cele două amintite de Vasile,traduse în România, iată-le tipărite tocmai în China, acolo, unde, de altfel, afost inventată hârtia… Iar veştile despre ele le primeşti undeva lângă Ararat,în fostul Urartu – acesta/ acela mai numindu-se chiar aşa, Ararat, dar şi Biainili sau Împărăţia Van, formaţie statalăcare şi-a avut creşterea şi descreşterea – dimitriecantemirian vorbind –în perioada 860 – 585 î. H. Însă denumirile nu se opresc aici, celor treialăturându-li-se altele: Ţara Nairi, Ţara Alorzilor (de la Herodot amintire) sau –discutabil – şi Aratta.
Cop_In+familie+blog+_cr.jpgEcourile din acele vremuri au înfiorat şicoperta unei cărţi de poeme, pe care am numit-o Lamentaţia Semiramidei,publicate la Timişoara(ca să ne gândim încă o dată la geografie…). Iar editura se numeşte Anthroposşi pare a consuna perfect-arhaic cu Urartul, cu Mesopotamia…
*        *     *
Acum o lună, au sosit din China cărţile despre care îmi scria prietenul Sică Romanciuc. Suberb tipar. Şi mai ieftin decât în Europa.  Chiar dacă punem în calcul şi cheltuielile de transport. E de gândit, nu?          În târziu de final, Tom Sawyer voroveştecătre camarazii săi, Huck şi Jim: „Ce-ar fi s-o ştergem de-aici tustrei într-onoapte?... Facem rost de echipament şi mergem pe Teritoriul Indian, dupăaventuri. Stăm acolo vreo două-trei săptămâni. Ai, ce ziceţi?” Sunt sigur că,fiind în locul lor, cititorii noştri ar fi acceptat cu bucurie! Mai ales, dacă ar fi presupus că, nu departe, la vecini, cum s-ar spune, în imensa Chină, aventurile lor vor ieşi de sub tipar, pentru a reveni acolo unde au fost traduse...              Într-adevăr,habent sua fatalibelli – scrise în America sau Franţa, tipărite tocmai în China,  de altfel, fusese inventată hârtia, iată-le, triumfal! revin în haine de gală acolo, unde au fost traduse, în România... Copii şi părinţi, daţi năvală!