Iulian Filip: Expoziţie personală “Vederea ACASEI”

În anul 1996 în acest spaţiu al Bibliotecii Naţionale poetul îşi divulga, într-o primă expoziţie personală de pictură, relaţia sa cu liniile şi culorile. Timp de 15 ani itinerarul expoziţional al lui Iulian Filip a ajuns pe la Biblioteca Municipală B. P. Haşdeu din Chişinău, pe la Biblioteca Gh. Asachi  din Iaşi, pe  la Biblioteca I. H. Rădulescu, dar şi la Muzeul de Istorie Dâmboviţa din Târgovişte, pe la Teatrul de Operă şi Balet, pe la Teatrul Satiricus – I. L. Caragiale, pe la Teatrul de păpuşi Licurici, pe la Biblioteca Universităţii Alecu Russo din Bălţi… Şi iată-l revenit la noi, evident – cu alte lucrări, pictură, dar şi cu bagatelle grafice, dar şi cu ceramică de forme mici, dar şi cu cărţi mai recente, parte dintre care ilustrate cu resurse proprii.

Inaugurarea expoziţiei – la 14 decembrie 2011, orele 15.00.

IULIAN FILIP

N. 27 I 1948, satul Sofia, jud. Bălţi, Republica Moldova, poet, dramaturg, prozator, folclorist, jurnalist, grafician.

Născut la 27 ianuarie  1948  în satul Sofia, judeţul Bălţi, Basarabia. După absolvirea şcolii medii din Sofia – student la Universitatea Alecu Russo din Bălţi (1965): mai întâi la facultatea de fizică şi matematică, apoi – la litere la aceeaşi Universitate. După absolvirea Universităţii (1970) – doctorant la sectorul folclor al Institutului de Limbă şi Literatură al Academiei de Ştiinţe din Chişinău. Teatrul popular (folcloric) e tema investigaţiilor şi a tezei elaborate, în baza căreia e angajat la 1974 colaborator ştinţific al Academiei, funcţie în care activează până la 1985.

1974. Debut editorial – „Neîmpăcatul meşter”, plachetă de versuri, deschizătoare a colecţiei „Debut” la editura Cartea Moldovenească, care a însemnat şi afirmarea generaţiei „Ochiului al treilea” (Nicolae Dabija, Vasile Romanciuc, Leonida Lari, Efim Tarlapan, Leo Butnaru, Marcela Benea).

1977. Volumul versuri „Cerul fântânilor” la editura Cartea Moldovenească.

1978. Placheta de versuri „Dialoguri primordiale” la editura Literatura Artistică.

1980. Prima carte de versuri pentru copii – „Casa fiecăruia” la editura Literatura Artistică.

1981. Cartea „Cenuşar-voinicul şi Cenuşăreasa-mireasa”, piesă de teatru pentru copii, la editura Literatura Artistică. ( Tot anul acesta piesa pentru copii „Moara cu plăcinte” e montată şi prezentată în premieră la 1 martie 1981 în regia lui Ilarion Stihi la Teatrul academic „Puşkin” (acum „Eminescu”). Piesa e o dezvoltare a poeziei „Plăcinţele cu mărar”, întâmplată – vorba autorului – cinci ani în urmă la o „provocare” a fiului Adrian (care se visa la revelion muşchetar şi avea nevoie de rol), poezie care i-a marcat toată opera pentru copii.) În cadrul corpusului academic „Creaţia populară moldovenească” îi apare volumul „Teatru popular” (prefaţă, comentarii, texte – în colaborare cu Gheorghe Spataru) la editura „Ştiinţa” 1981.

1983. În colecţia „Mărgăritare” a editurii „Literatura artistică” îi apare volumul de teatru popular „Primiţi CĂLUŢUL?”. La aceeaşi editură – placheta de versuri „Hulub de poştă”.

1984. La prestigioasa editură „Sovietschii pisateli” din Moscova volumul de poezie în traducere rusă „Trevojnâi hudojnic” („Neâmpăcatul meşter”).

1981-1985. Autor şi prezentator al revistei lunare televizate „Almanah literar”.

1985. La studioul „Telefilm-Chişinău” – filmul muzical „Ştiubeiul de aur” după scenariul şi versurile pentru copii ale poetului. La editura „Literatura artistică” volumul de teatru pentru copii „Facă-se voia ta, Sfârlează!”, care „nimereşte” (împreună cu volumul „Primiţi CĂLUŢUL?”) într-o poştă intensă, metodică de doi ani, doi ani cuprinşi între prima scrisoare adresată primului secretar al CC al PC al RSSM Simion Grossu şi ultima scrisoare, după celelalte expediate în toate comitetele de stat şi în ministere, adresată secretarului general al CC al PCUS Mihail Gorbaciov. „Divorţează” cu Academia, care face jocul „Vigilenţilor”.

1987. Placheta de versuri „Unde eşti?” la editura „Literatura artistică”.

1988. La aceeaşi editură îi apare volumul de teatru pentru copii „Colacul marele, frate bun cu soarele” (muzica lui Ion Dascăl), iar la „Moldova-film” – filmul cu desene animate „Deşteptătoarele” după scenariul poetului. La Palatul „Octombrie” – o seară de voie bună cu poetul şi folcloristul Iulian Filip.

1989. În traducere rusă asociaţia „Kinoconcert” din Moscova îi editează cartea „Budilnichi”. Editura „Literatura artistică” îi editează placheta de versuri „Cafea neagră”. Premiera spectacolului pentru copii „Cenuşar voinicul şi Cenuşăreasa mireasa” la teatrul de păpuşi „Licurici” (regia Constantin Brehnescu din Iaşi).

1989. Vede lumina tiparului cartea de poezii şi cântece pentru copii (muzica lui Anatol Chiriac) „Copăcel, copăcel” la editura „Hyperion”. La aceeaşi editură apare în traducere rusă cartea pentru copii „Cto cego hocet?” („Cine şi ce vrea?”).

1990. Acceptă să fie ales şi numit şef al Departamentului Cultură al Primăriei Chişinău, mânat de ideea şi proiectul „Satului TREI IEZI”, concepţie originală a unui parc tematic de tip Disneyland.

1991. Premiera operei-rok „Mioriţa” la teatrul „Ginta Latină”, pentru care poetul a scris libretul (regia Veceslav Madan, compozitor Liviu Ştirbu). Pe baza piesei „Moara cu plăcinte” la studioul „Telefilm-Chişinău” se toarnă lung metrajul „Moara” cu Iurie Darie în rolul principal (regia Elena Iliaş). La „Hyperion” apare placheta „Fir de nisip”, iar la „Kinoconcert”, în Moscova, apare cartea pentru copii „Deşteptătoarele” în româneşte.

1992-1996. Coautor şi prezentator la emisiunea-concurs lunară „Cinel-cinel” la TV.

1993. La Palatul „Octombrie” – încă o seară de… bună voie cu Iulian Filip.

1994. Agenţia „Litera” îi scoate la lume placheta de catrene şi desene „Dansul timizilor”. Postfaţa semnată de Alexei Rău subliniază noutatea absolută şi valoarea noutăţii: grafica lui Iulian Filip.

1995. Lansează, împreună cu poeţii Vasile Romanciuc, Iurie Colesnic, Ianoş Ţurcanu, revista „Moment poetic”, care publică poeţi români din întreg spaţiul românesc. Scurtă „alergare” la Roma, Napoli, Montecassino (Italia) cu editorul Anatol Vidraşcu. La invitaţia avocatului Amedeo Carrocci din Pontecorvo tratează proiectul unei cărţi bilingve cu doi poeţi italieni.

1996. Apare la „Litera” cartea bilingvă cu poeziile lui Giacomo Leopardi şi Giussepe Ungaretti, selecţii foarte subiective – poeziile preferate ale lui Amedeo din opera lui Leopardi şi preferinţele lui Iulian Filip din Ungaretti, care şi-a tradus ce a preferat. La transpunerea în română a lui Leopardi poetul Vasile Romanciuc a colaborat cu valoroasa italienistă Ludmila Cojuşco, director adjunct la liceul „Dante Alighieri”. Mihai Cimpoi cu Amedeo Carrocci au semnat câte o tabletă despre poeţii italieni şi aventura neolatină a poeţilor basarabeni. La editura „Baştina” îi apare în cărticică aparte poezia „Au vrut melcii să se bată”. La teatrul municipal de păpuşi „Guguţă” premierea spectacolului „La izvor” după piesa „Broasca cu sângele rece”. La 2 septembrie la Biblioteca Naţională se inaugurează VERNISAJUL (aproximativ) INTEGRAL Iulian Filip cu 70 uleiuri şi grafică. Tot aici au fost lansate romanul divertisment „Cobaiul nu triumfă” (editura „Cartier”) şi volumul de poezie şi grafică „Mergătorul” (editura Uniunii Scriitorilor). În octombrie un vernisaj similar e găzduit de biblioteca „Gheorghe Asachi” din Iaşi. Tot aici, împreună cu Vasile Romanciuc, Ianoş Ţurcanu, Iurie Colesnic îşi lansează cele două cărţi noi alături de noutăţile editoriale ale colegilor.

1997. Primăvara, într-o delegaţie a Primăriei Chişinău ajunge la Londra, Durby (la un club Rotary), la Edinbourg, Scoţia, pentru a perfecta un program legat de copiii sărmani ai Basarabiei. Descoperă cu durere postere numeroase cu imaginea copiilor nenorociţi de la Hânceşti (cu menirea să-i înduioşeze pe britanici), postere care – de cele mai multe ori – constituie cam toată informaţia despre neamul nostru. Proastă, umilitoare imagine. Vara participă la o conferinţă internaţională în Washington (împreună cu Vasile Romanciuc, Claudia Partole, Arcadie Suceveanu, Ianoş Ţurcanu) – problemele globale ale familiei şi… ce-i de făcut? În octombrie participă la premierea volumului de poezie şi grafică „Mamutul din frigider”, apărut în limba maghiară la editura „Pont” din Budapesta (editor şi traducător Geza Szavai). Au participat preşedintele Uniunii Scriitorilor din Ungaria Bella Pomogatz, primarul de Chişinău Serafim Urecheanu, pretorul de Buiucani Valeriu Nimerenco, compatrioţii noştri de la ambasadă, scriitori maghiari. La editura „Muzeum” în colecţia „Micile Americi” apare cartea pentru copii „Din neamul lui Păcală”.

1998. Se constituie Asociaţia editorială NOI, care-l alege preşedinte. Susţine şi prezintă Primăriei argumentele de rigoare întru finanţarea antologiei bilingve „Ecouri poetice din Basarabia” (Moldova), realizată sub conducerea profesorului Valeriu Rusu la Seminarul de traducători „Mihai Eminescu” de la Universitatea din Provence, antologie în care sunt incluşi majoritatea poeţilor basarabeni. Celălalt „umăr” înţelegător îl pune editura „Ştiinţa” cu Gheorghe Prini în frunte. Premierea spectacolului „Da care-s sălbaticii?” la teatrul „Satiricus”. La teatrul „Guguţă” – ouă premiere: „Moara cu plăcinte” şi „Albina salvează lumina”. la editura „Cartier” apare cartea poetului Vasile Romanciuc cu 50 poeme, însoţite – concepţia poetului – de tot atâtea desene ale lui Iulian Filip. La editura „Iulian” îi apare în carte aparte poezia „Vrei să creşti mare?”. La editura „Cartier” – cartea de poezie şi grafică „Seminţele mărului oprit” provocată de primarul Serafim Urecheanu, care i-a înmânat la serata jubiliară (la Opera naţională) un contract cu obligaţiile părţilor – poetul obligat să scrie cartea, editura să i-o editeze. La editura „Prut-internaţional” îi apare cartea pentru copii „Ruga iezilor cei trei”, formulă originală de ABC. La „Litera” apare volumul „Bibliografie Iulian Filip”.

1999. Lansează proiectul Academiei Duminicale pentru Copii şi Părinţi „2 ore + 3 iezi”, element central al concepţiei Satului TREI IEZI, proiect complex, pentru care poetul a venit – declarat – în administraţia publică. La editura „Prut-internaţional” îi apare cartea-surpriză „Plăcinţele cu mărar” şi „Nucul cu o singură nucă”, care conţine poeziile şi poveştile alcătuite cu ani în urmă pentru copiii poetului, Adrian şi Adriana. Lansează proiectul „2 ore + 3 iezi” (împreună cu echipa de creaţie de la Departamentul Cultură), constituit din programul duminical „2 ore cu cei mai frumoşi copii ai Chişinăului” şi două reviste , una săptămânală TV şi una lunară tip magazin color „2 ore + 3 iezi”. Premierea spectacolului „Pâinică de la iepure” la teatrul „Guguţă”. Este invitat şi participă la săptămâna poeziei basarabene în Franţa împreună cu Grigore Vieru, Mihai Cimpoi, Vasile Romanciuc, Ion Hadârcă, Ana şi Alexandru Bantoş, săptămâna în care a fost lansată antologia „Ecouri poetice din Basarabia” (la Paris, Universitatea din Provence, Bandol, Avignon, Marseille). În aceste zile s-a constituit consiliul director al „Gintei latine” pentru reanimarea programelor de consolidare lansate de înaintaşii noştri Vasile Alecsandri şi Gabriel Mistral. O foarte bună conlucrare cu ambasada Moldovei la Paris, unde ambasadorul Mihai Popov realiza ceea ce reuşea la Chişinău Serafim Urecheanu – o echipă. Paralelă culminantă – Luvru, Turnul Eifel, Sena. În cadrul Zilelor DANTE la Chişinău, la inaugurarea Salonului de carte străină „DANTE” programele „GINTEI LATINE” continuă cu două lansări de carte, semnate de poetul italian Dante Cerilli: „DAL PENSIERO AI SEGNI. Idee e versi alle soglie del terzo millenio con DIECI POETI MOLDAVI CONTEMPORANEI” (Bastogi, Editrice, Italiana) şi „Ombre d”estate” – „Umbre de vară” (Prut internaţional), a doua bilingvă, traducerea română realizată de Adriana Filip şi Iulian Filip. În acest context volumul român-francez „Un ochi” de Vasile Romanciuc, lansat la 31 august la Casa Limbii Române tradusă de Estelle Varieux, prefaţa de profesorul Valeriu Rusu, editat la Ploieşti de editura „Libertas” cu Constantin Manolache la cârmă, apoi noua colecţie lansată de Amedeo Carrocci cu agenţia „Litera” – Moldova: Mileniul III – completează sugestiv impresia de seriozitate a „noilor latini”. La invitaţia Institutului Suedez cunoaşte obiectivele culturale mai valoroase din capitala Suediei şi vizitează Târgul cărţii pentru copii al ţărilor nordice, târg desfăşurat în Danemarca lui Hamlet (Kopenhaga).

2000. La editura „Augusta” din Timişoara îi apare volumul de versuri şi grafică proprie „Amărâtele hărţi”.

2001. Lansează, la propunerea directorului editurii Prut Internaţional Oleg Bodrug colecţia de cărţi miniaturale Carte de vizită cu primele şase volume: „Ştiutorul să mă ierte” de Iulian Filip, „E toamnă, cad măştile” de Vasile Romanciuc,  de Nichita Danilov, „Coloana nătângilor” de Efim Tarlapan, „Şi atât” de Ianoş Ţurcanu, „Globul de mătase” de Ion Hadârcă. Condiţiile poetului sunt acceptate de editură: colecţia să includă doar poeţi valoroşi şi dragi lui Iulian Filip. Noutatea concepţiei – fiecare text poetic are în „replică” o miniatură grafică a lui Iulian Filip. Poeţii care se „joacă” şi ei, comiţând grafică, o fac pe contul graficii proprii (Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, Leo Butnaru).

2002. Colecţia Carte de vizită se completează cu volumele „Unicul cer” de Grigore Vieru, „Aşchii de stele” de Nicolae Dabija, „Senzaţii” de Nicolae Motoc (din Constanţa), „Strictul necesar” e Leo Butnaru, „Blândeţea tăcerii” de Vasile Spinei, „Pilat din… poantă” de Ion Diviza. Coautor al manualului de Limbă română pentru clasa a II-a.

2003. La editura „Libertas” din Ploieşti îi apare volumul bilingv, româno-francez, Un spin – Une epine, tradus, sub conducerea profesorului Vasleriu Rusu, de membrii Seminarului poetic „Mihai Eminesu” al Universităţii din Provence. La editura Grafema libris îi apare o selecţie din tabletele publicate timp de mai mulţi ani în fiece joi la „Literatura şi Arta” în volumul „Foarfeca lui Urecheanu”. Colecţia Carte de vizită continuă cu volumele „La capătul podului” de Nicolae Esinencu, „Corabia de la mansardă” de Arcadie Suceveanu, „Pe noi nouă adu-ne” de Alexe Rău, „Epigrama de dimineaţă” de Gheorghe Bâlici, „Gol sfâşiat” de Ana Blandiana, „În urechea timpului” de Ioan Baba. Coautor al Manualului de Limbă română pentru clasa a III-a. Apare în traducere engleză în culegerea Singular destines: Contemporary Poets of Besarabia (editura Cartier, traducători Cristina Cîrstea din Iaşi, Adam J.Sorkin şi Sean Cotter din SUA). La teatrul Guguţă – premiera spectacolului „Comoara tâlharului”, proiect susţinut financiar de Asociaţia femeilor juriste în probleme de trafic. Participă, însoţind teatrul Eugene Ionesco, la bienala teatrului nipon KAZE, în Tokio. La editura Bibliotheca din Târgovişte apare antologia „Poezia ACASĂ: Poeţi contemporani basarabeni” pe baza rubricii lunare „Poezia ACASĂ” susţinută de Iulian Filip în revista de cultură LITERE. Coautor al antologiei – Mihai Stan, directorul-fondator al revistei LITERE.

2005. Colaborarea cu Amedeo Carrocci – avocatul, fotograful, eseistul, poetul – continuă în albumul „Timpul fără timp”, apărut la editura Graficart (eseul Ghid basarabean – detectiv istoric neterminat şi traducerile din Ungaretti), în volumul de deschidere a colecţiei lui „Amedeo La musa nuova” (poezii în italiană alături de cele ale lui Ianoş Ţurcanu) şi un omagiu moldovenesc lui Leopardi, albumul „Dragoste şi moarte” (versiunea română a versurilor leopardiene).

2006. La editura Bibliotheca din Târgovişte apare volumul de publicistică „Când pe morţi îi strâng pantofii, cum e mersul celor vii?” E ales membru de onoare al Societăţii Scriitorilor din Târgovişte. În contextul constituirii SST şi a prezentării cărţii sale i se organizează, de către editura Bibliotheca şi Biblioteca Judeţeană un vernisaj de grafică iuliană. În cadrul Zilelor Chişinăului la Târgovişte e prezent în veche capitală voievodală cu spectacolele pentru copii Albina salvează lumina şi Comoara tâlharului.

Antol.:

Caiete Litere. În căutarea unui topos liric. Antologie a SST, Târgovişte, Editura Bibliotheca, 2006.

Referinţe critice selective:

În reviste – Liviu Damian, în Cultura, 1970, 14 februarie; Mihai Cimpoi, în Tinerimea Moldovei, 1977, 13 martie; Literatorul (România) 1996, nr.41; FLUX, 1996, 20 decembrie; Luceafărul, 1998; Vasile Romanciuc, în FLUX, 1997, 23 mai; în Luceafărul, 2000, 3 martie; Ion Ciocanu, în Tinerimea Moldovei, 1974, 3 noiembrie; în Literatura şi Arta, 1992, 6 februarie; 1995, 24 august; Nicolae Dabija, în Literatura şi Arta, 2003, 30 ianuarie, 13 martie; George Coandă, în LITERE, 2001, iunie; în Jurnal de Dâmboviţa, 2004, 29 ianuarie; Andrei Stratulat, în Revista Română, iunie 2000; În volume – Mihai Cimpoi, O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, 1996 Alexe Rău, Dansul timizilor, 1994 Ion Vatamanu, Viaţa cuvântului, 1980 Valeriu Rusu, Un spin – Une epine, 2003

Premii literare:

Premiul Ministerului Culturii, Ministerului Învăţământului şi al revistei Femeia Moldovei pentru piesa Cenuşar-Voinicul şi Cenuşăreasa-Mireasa (cea mai bună lucrare pentru copii) – 1980; • Premiul Simion Florea Marian al Academiei Române (alături de ceilalţi coalcătuitori – Nicolae Băeşu, Grigorie Botezatu, Victor Cirimpei, Efim Junghietu, Andrei Hâncu, Sergiu Moraru) pentru volumul Cât îi Maramureşul, apărut la editura Ştiinţa în anul 1993; • I se conferă, prin decret prezidenţial, titlul de Maestru în Arte (1993); • Premiul Ilie Gravorul (1994) pentru prezentarea grafică la volumul propriu de catrene Dansul timizilor; • Premiul Cea mai bună carte a anului – pentru cartea Ruga iezilor cei trei (1998), lansată în cadrul Salonului Internaţional al Cărţii pentru Copii (Chişinău); • I se conferă, prin decret prezidenţial, Medalia „Mihai Eminescu” ( 1998); • Premiul special pentru poezie al Festivalului Internaţional de poezie Lucian Blaga (Cluj, 2001); • Premiul pentru traducere („Dragoste şi moarte – Amore e Morte”, traducere din Giacomo Leopardi) al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni (2005).

Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1975), • Membru al Uniunii Scriitorilor din România (2002), • Membru al Uniunii Jurnaliştilor din Moldova (2003); • Membru al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni din România (2005); • membru al Uniunii Oamenilor de Teatru din Moldova (2006).

prezentari grafice

1. Anghelescu, Veronica. Concert pentru oglinzi concave; Ora verde; Poveste despre pasul întrerupt: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 6. – P. 24-25.  
2. Antonescu, Ecaterina. O, carte; Depărtare; Zbor; Zilele; Rochia de bal; În fugă: [versuri] ] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 5. – P. 11.
3. Biolan, Toma. Devoţiune; Flori sălbatice; Lichidare: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 9. – P. 22.  
4. Busuioc, Aureliu. Am vrut cândva s-o fur pe Mona-Lisa; Ştiu ochii; Interior; Evoluţie; Vecinii; Întâlnire; Îmbătrânesc; Ploaie; La aniversarea lui François Villon; Poeţii: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 8. – P. !7-19.
5. Cetatea: [Versuri] /Prez. graf. de I. Filip . – Ch.: Museum, 1995.
6. Coandă, George. Adâncă sferă mă azvârle-n cută…; Furie-s zilele încete-n goană…; O torţă-n eu e-o spasmă torţionară…; Adică ce-ar mai fi de spus anume…; În căutare stă o grea tăgadă…; Am prorocit apocalipsa…: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 4. – P. 12-13.
7. Coccia, Rodolfo. Le nuvole camminano: (Gli angeli rimangono fermi): [Versuri] /Prez. graf. de I. Filip; Cuv. introd. de V. Romanciuc . – Frosinone: “RodRay”, 1997 . – 10 p. – În lb. it.
8. Codru, Anatol. Întâmplarea mirării; Trafic de arme şi ruşine; Greu e, Doamne…; Acuarelă în alb; Tot pământul e o piatră suferindă de dor; Baladă; Maree în golf: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 5. – 17-19.
9. Cosmescu, Alexandru. Gândurile nu au mătreaţă; Partea opusă a luminii este lumina însăşi; Deep Purple; Sursa indigestiei: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 8. – P. 24-25.
10. Costenco, Nicolae. Din adânc; Poem într-un vers; Charmion; Departe de Moldova; Odă vinului; Compoziţie; Sonet: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 6. – P. 17-19.
11. Danilov, Nichita. În deşert şi pe ape: [versuri] / des. de Iulian Filip. – Ch.: Prut Internaţional, 2001. – 125 p.  
12. Dinu, Alexandrina. Anotimpurile zilei; Triumfuri-second hand; La cazane; Reverie niponă; Mraconia; Recidiva: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 10. – P. 22-23.
13. Drăgănescu, Mircea. Robinson; Robinson II; Robinson III; Robinson IV; Robinson V; Robinson VI; Robinson VII; Tehnici de dispariţie 3; Magellan; Lecţia de anatomie: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2002. – nr. 3. – P. 22-23.
14. Esinencu, Nicolae. Copilul teribil; Ţăranii; Legământ; Macul; Sfârşit de veac: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2002. – nr. 1. – P. 17-18.  
15. Geacăr, George. Cercelul de aur; O călărire în zori ratată. Videoclip; Timp virtual. Fotografie de grup; Miezul şi coaja; Cugetările motanului pet: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. – 5. – P. 22-23.
16. Gheorghe, Andrei. Parc de zăpadă; M-a crescut universul; Oda materială; Vânzătorul de baloane: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2002. – nr. 1. – P. 12-13.  
17. Hadârcă, Ion. Poezia; Biblia; Cocorii; Arc; Numai marea numai mama; Iconostas; Cadru bigot; Cruce şi noroc; Sărut de mai; Părţile vinului; Glasul perlei; Emisiune cu melc; Colivia: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 10. – P.17-18.
18. Lari, Leonida. Şarpele; Noua declaraţie a lui Don-Juan; Mi-e dor de tine ca de-o poezie; În munţi; Omul albastru; Euridice; Când poeţii se duc; Întâmplare; Intrăm în toamnă; Către copaci şi flori: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 7. – P. 17-19.
19. Limba în care sîntem: Versuri / Prez. graf. de I. Filip . – Ch.: Agenţia “Litera”, 1993 . – 48 p.: il.
20. Mihnea, Paul. Cântece celest; Ipostază; Ca un copil; Destin; Casa; Vis diurn; Portret simfonic; Feciorului; Am început să mă grăbesc: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 9. – P. 16-18.
21. Moment poetic: [culeg. de versuri] / ed. Iurie Colesnic; cop.: Anatol Tomoianu, după des. de Iulian Filip. – Ch., 1999. – 20 p.
22. Moment poetic: [culeg. de versuri] / ed. Iurie Colesnic; cop.: Valentina Ciobanu; după des. de Iulian Filip. – Ch., 2000. – 20 p.  
23. Nechit, Irina. Mersul pe vârful; Ziduri concentrice; Ceva din care să bem; Cercul polar: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2002. – nr. 6. – P. 24-25.
24. Nicolae, Ioana Dana. 11 martie 2001 sau o zi oarecare; Caligrame; Lumea văzută după jaluzele; Fiecare clipă e ultima; Străine, vrei să fii neliniştea mea?; Pictură murală, postmodernă: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 7. – P. 12-13.
25. Popa, Nicolae. Încearcă şi stai neclintit; Scrisoare scribului; Eterna; Locul unde; Băutorii luminii; Vei lucra numai tu; Dumneavoastră: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 11. – P. 16-18.
26. Sântepetrean, George. Iisus; Poetul; Vine o vreme; Rugă; Cogito: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2002. – nr. 4. – P. 25.
27. Sociu, Dan. Vodcă sau vin: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2002. – nr. 1. – P. 27.
28. Suceveanu, Arcadie. Viziuni la Cernăuţi; Corabia lui Sebastian; Cimitire vii; Emisfere de Magdeburg; Catedrală: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2002. – nr. 7. – P. 24-25.
29. Ştefan, Mihaela. În ziarul de ieri; Rătăciri; Metamorfoză; Apusuri care se-ntorc: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2002. – nr. 3. – P. 18.
30. Tarlapan, Efim. Coloana nătângilor: Epigrame alese / des. de Iulian Filip; cop.: Dragoş Popa. – Ch.: Prut Internaţional, 2001. – 131 p.
31. Tomşa, Alexandra. Artă pe ramuri; Blestemul timpului; Dans in crêpe georgette; Gânduri, Contraste: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 7. – P. 27.
32. Ţurcanu, Ianoş. Aidoma; Exorcism; Fericire; Atestare; Nocturna; Toamnă; Biografie; Se ştie; Surprindere; Sclipire; Joc; Timp oprit; Simt; Amăgire; Donaţie: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2002. – nr. 8, 9. – P. 21-22.
33. Ţurcanu, Ianoş. De toamnă…; Destin; O umbră: [Versuri] /Prez. graf. de I. Filip // Gazeta tineretului . – 1993 . – 5 oct.
34. Ţurcanu, Ianoş. Oră de anatomie: [Versuri] /Prez. graf. de I. Filip . – Ch.: Museum, 1995 . – 63 p.  
35. Ţurcanu, Ianoş. Priviri în oglindă: [aforisme] / il. de Iulian Filip. – Ch.: Gunivas SRL, 2001. – 56 p.
36. Ţurcanu, Ianoş. Şi atât: [versuri] / des. de Iulian Filip; cop.: Dragoş Popa. – Ch.: Prut Internaţional, 2001. – 117 p.
37. Vieru, Grigore. Făptura mamei; Legământ; Formular; Mică baladă; Joc de familie; Am rupt acest trandafir; Cămăşile: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 1. – P. 17-18.
38. Vissarion, Andrada. Hamletiană II; Hamletiană III; Hamletiană IV; Paradisiace III (Adam şi Eva); Paradisiace IV (după cădere); Paradisiace V (exerciţiu de iubire): [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2002. – nr. 11-12. – P. 38.
39. Zadnipru, Petru. A trece; Moldovenii; Autobiciuire; Paşii mamei; Cântec pentru mama; Iubitei: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2001. – nr. 4. – P. 16-18.
40. Zaharia, Alin. De ce oare eu te-am cunoscut; Simfonia paşilor uzi; Moartea umbla în rochie de voal prin oraşul Târgovişte: [versuri] / prez. graf. de Iulian Filip // Litere. – 2002. – nr. 1. – P. 26-27.

1. BALADA îşi aşteaptă interpreţii // Momentul . – 1997 . – 7 noiembr.

Apariţia plachetei de poezie “Îndoiala de sine” de Vasile Romanciuc, prezentare grafica  de poetul Iulian Filip.

1. RODOLFO Coccia e i suoi amici fini disegnatori // Ciociaria Oggi . – 1997 . – 12 marzo . – În lb. it.

Despre cartea poetului italian Rodolfo Coccia “Le nuvole camminano” cu prezentare grafică  de I. Filip şi cuvînt introductiv de V. Romanciuc.

Filed under: BIBLIOTECĂ, EXPOZIȚII, EXPOZIŢII DE CARTE, PICTURĂ