Atunci,

cand
Fulgii sunt absenti
Dar iti vine un chef nebun
De nonsens.
Ca un pom de Craciun
Impodobit cu ghirlande
Prafuite.
Te asezi vis-a-vis de un semineu
Imaginar
Si te inneaca gandul
Ca nu mai stii, poti, recunosti
Sa simti
Si ti-e mai straina pacea decat
O felie de tort.
De calorii si de dragoste
Te complesete o frica de copil
mare,
De dimineata pana in intuneric.
Mai pun niste lemne pe foc
Si sare pe rana.
Atunci cand saruti fete diferite,
Parca si iarna e mai aproape,
A spart geamurile casei.
Fierbe vinul dulce in vene,
Cu scortisoara
Si povestile vagi,
Soptite din gura in gura
Ai ales o cale searbada;
Te cununi cu neputinta,
Intr-un tarziu
In care lipsa nu te mai doare.