Să-mi văd prietenii precum îi ştiu

Cu trupul rănit, dar cu sufletul viu

Să beau şi să cânt împreună cu ei

La masa tăcerii, la umbră de tei

 

E vie credinţa, nimic nu-i pierdut

Noi credem şi-acum în ce am crezut

O cauză dreaptă şi un strop de lumină