Sa fi stiut atunci...sa fi stiut!
Gresim de multe ori dar am realizat ca cea mai mare greseala pe care o poti face este incercarea de a te razbuna si de a raspunde cu aceeasi moneda.De-abia acum mi-am dat seama cit de eronat,cit de ingrozitor si incorect am procedat.
Am vre-o saptamina de cind ma arde un dor nebun...Un dor pe care nu am dreptul sa-l consider a fi al meu...Un dor pe care l-am refuzat,l-am dat la o parte,l-am jignit si acum...acum as fi vrut sa fie altfel,sa fie al meu.
Recunosc ca scriu aberatii,nu intelegeti ce vreau sa spun si nici nu are cum sa puteti intelege cind eu singura nu-mi pot explica faza.Dar oare poti porunci inimii?Poti sa-i spui de cine sa fuga,de cine sa se tina ca scaiul?!
Nu poti sa stii ce va fi in viitor cum nu poti sti daca imparti jumatatea de perna cu cine trebuie,daca te trezesti linga persoana care te merita sau daca ziua de miine te va face sa zimbesti sau nu.
"Cind e vorba de o singura impreunare,o singura noapte,o singura clipa...nu vorbim de iubire..."
E ceva mai mult de atit!
Timpul,insa trece,te loveste pe la spate si iti spune ,,Hey,nu iti pare ca ai uitat ceva in urma,ceva care ti-ar putea apartine?!,,
Prin aceasta postare incerc sa-mi cer scuze de la cineva(nu am curajul sa o fac altfel).Stiu ca am gresit,ca m-am comportat intr-un fel care nu ma caracterizeaza si ma doare faptul ca mi-am pus masca pe fata si nu am reusit sa o scot inainte de a pleca tu.Vroiam doar sa par puternica si ca sa stii...mi-e dor de tine,mi-e dor tare!
Stiu ca ma vei citi,nu azi,miine dar o vei face...Cum o faceai inainte!
Te rog sa-ti dai seama ca pentru tine am scris,nu pentru altcineva.Deja a 2 postare special pentru tine...Ciudat,cind am scris-o pe prima zimbeam si nu te cunosteam,acum te cunosc dar nu mai zimbesc!