Nu voi incepe cu faptul ca e complicat, ca e foarte mult de invatat, ca nu ai timp liber si nici macar destul timp ca sa dormi. Ba din contra, voi spune ca e interesant. Intr-adevar, materialul este foarte amplu, insa numai la medicina incepi sa pretuiesti cu adevarat viata omului. Cu timpul iti piere frica si de singe, si de plagi care arata mai strasnic, nu iti pare anormal mirosul de formalina si nu ti se face rau la stomac cind vezi organele interne ale omului pe masa de studiu. Te acomodezi cu fiecare lucru care initial suna infricosator. Nu voi spune ca nu mi-a fost frica sa vad un cadavru adevarat, ba mai mult, acest moment a fost cea mai mare incercare a tariei mele de caracter :) Si totusi numai la Universitatea de medicina te calesti cu adevarat si dobindesti cunostinte utile pe care ai posibilitatea sa le aplici in practica zilnic. Nu pot sa spun ca un jurist sau un arhitect nu poseda informatii pretioase, fiecare poate deveni un as in domeniul ales si fiecare poate invata ceea ce i-ar deschide noi puncte de vedere asupra existentei umane, insa la medicina este cu totul altfel si ma voi repeta "Numai aici incepi sa pretuiesti cu adevarat viata omului...". Saptamina trecuta, la ora de urgenta medicala am atins subiectul hemoragiilor, si intrucit lectia ne-a fost predata de un microchirurg foarte calificat, acesta nu a ratat sa ne vorbeasca si sa ne arate momente din interventiile chirurgicale de replantare a organelor. Iata ca privind acele imagini socante ale dezmembrarilor, si nu ma refer la persoane in virsta, care si-au trait cel putin jumatate din viata, dar ma refer la tineri de 18-25 de ani, care in accidente teribile ajung cu extremitatile dezmembrate la clinica, iar chirurgul are in fata ochilor un singur scop- sa readuca persoana in cauza la o viata normala. Pai bine, vazind acele poze mi-am pus intrebarea "Are viata vreo valoare daca esti lipsit de un membru, sau cel putin de un deget?". Cred ca in asa momente omului ii este indiferent de avutia sa si isi modifica inconstient prioritatile punind pe prim plan sanatatea sa. Nu este nimic mai pretios decit sanatatea si nu e neaparat sa suferi de vreo boala ca sa constientizezi acest fapt, e destul sa vezi un ranit, macar pe poza si imediat iti schimbi privirea asupra vietii...



P.S. Fiti sanatosi si apreciati munca medicului si farmacistului, caci ei au cea mai mare responsabilitate in legatura cu viata voastra...
