Să zicem că persoana de sex opus este o persoană deacelași sex ca și mine, atunci sunt sigură că nici nu avea să se observe căstau în compania cuiva. Cât de naiv și stupid trebuie să fii ca să te impliciîn viața altui om și să bârfești despre el, oare chiar bârfa dată merită săstrice o relație dintre oameni? Cu toate că majoritatea oamenilor cu carecolaborez știu că am o relație de lungă durată, tot ei scot bârfe.
Cum circulăbârfele? Ca telefonul stricat. Cred că cu toți cunoaștem acest joc când, primulcopil spune un cuvânt/ propoziție și la ultimul copil ajunge cu totul altcuvânt/ propoziție. Mesajul primit de la o persoană se diferă cu totul lacealaltă persoană, deoarece prin mimică, tonul vocii, sens nu poți exprimaexact mesajul primit. Majoritateaatunci când te văd cu o persoană de sex opus se gândesc la faptul că între voiexistă o reacție ci nu o simplă prietenie sau pur și simplu o discuțieconsolatoare care se termină aici. Chiar și aceeași strângere de mână sau ocuprindere ușoare, sărutare pe obraz e un simplu gest de amabilitate, prietenieși stimă față de persoana în cauză. Dar dă mărog de ochii lumii nu o poți face întrucâttrebuie să ai vorbe și să fii bârfit pe la spate, căci limba iute ajungedeparte. Și cât demult nu aș spune că nu m-ă interesează ce cred ceilalți despre mine saupărerile altora totuși la vorbe urâte nu doresc să ajung sau să le înmulțesc căî-mi fac o povară grea asupra mea. Ce să zic de bârfită sunt bârfită asta o șiînțeleg, lumea nu are cu ce se ocupa și se ocupă cu tâmpenii nefolositoare, dartotuși nu înțeleg cei cu impresia asta care apare la prima vedere a douăpersoane de sex opus care stârnește atâta zarvă? De ce pe cineva ar trebui să-lintereseze viața privată a altui om, dacă el nu face parte din ea?.
