Analizând evenimentele din ultima perioada, încep să cred că urmărim un serial nesfârșit, o telenovelă gen Santa Barbara. Un serial în care regizorii ”inventează” tot felul de scene banale, stupide, aberante, plicticoase, dar care oricum ne ține lipit de ecran. Pentru că ne-am obișnuit, pentru că asta facem de 20 de ani. Ne uităm la telenovela ”Santa Moldova” din 27 august, 1991 . Astăzi urmărim a 7360 serie, în care a venit din nou toamna în Moldova, toate s-au scumpit, în care piața de leasing este în scădere, în care premierul cere demiterea procurorului general, iar societatea civilă cere depolitizarea instituțiilor de drept și protejarea centrului istoric al Chișinăului.

Actorii și scenariul se schimbă, dar publicul rămâne același – poporul dezorientat și sătul de populism, reforme nefinisate și incertitudine.

Stăm ca niște fluturi de noapte lipiți de ecranul tricolor, care ne ține de căldură și lumină de 20 de ani. Batem din aripi, încercăm să trecem dincolo,”să atingem” lumina, dar întotdeauna de izbim de sticlă.

Telenovela continuă. Scenariul a fost extins până în 2020. Mai departe, se va vedea…