Prefer să îmi exprim starea sufletească mai mult în proză, aşa e mai simplu pentru mine. Desigur, în copilărie aveam obiceiul să scriu ceva versuri, mici catrene, copilăreşti :) ca:"Doi corbi s-au întâlnit Şi s-au apucat la ceartă O pisică i-a pîndit, Si-a făcut împărţeala dreaptă."Dar iată că am hotărât să revin în lumea poetică. Inspirată de melodiile lui Alifantis pe versurile lui Stănescu am mici rezultate:"Sunt:
Departe de tine,Departe de farmecul tău,Departe de marele vis,Aproape de abis.Cu ochii în lacrimi,Cu degetele fripte,Cu mînele reciPrivesc cum pe-alături treci.Nu cred în întîmplare,Stau în aşteptare,Să mă chemi pre tine vreau,Atunci orice am să-ţi dau.Să fiu:Departe de abis,Aproape de marele vis,Aproape de farmecul tău,Aproape de tine."