1000 de gînduri îmi dau tîrcoale, se contrazic şi iau o direcţie străină mie.... aş zice că au de chef joacă... încerc să le prind, dar azi nu eu le domin. Savurez o ciocolată fierbinte, aroma căreia m-ă vrăjeşte, o plapumă dăruită de buna mea bunică mă încălzeşte... e o linişte mortală în toată casa. Mă simt relaxată şi departe...Sunt aici, dar nu tocmai... Caut piesa Enya-Only time... e divină! face ca inima să-mi bată în ritm de vals...Întinericul e plăcut si reconfortant.... Noaptea e atît de frumoasă, atît de puternică, îmi place să-i simt briza ei rece, pe care o invit în casă şi care parcă începe a dansa. Noaptea e dirijorul unei sonate mirifice, una la fel de bună ca şi cea a lui Beethoven-"Sonata lunii". Ahh luna!... luna e ceva aparte, e o mărturie a dragostei, a încrederii, a speranţei.... o admir şi mă gîndesc că şi tu o vezi... acum. Totul e complicat de simplu... nu am planuri, dar am viitor...nu am aşteptări, dar am stele, timp, uşă, anonim... Dragostea e peste tot.A da, era să uit, asta a fost ziua mea de azi...
