En el párpado abierto de la noche habitan las ausencias muertas. Con cálidas lágrimas negras, aviva las estrellas esparcidas en un cielo frío.Con el manto de la memoria abriga sus nombres de la nada, las cenizas las torna fuego y los silencios callan.
Femeia care plânge cu un singur ochi
În pleoapa deschisă a nopții locuiesc absențele moarte.Cu lacrimi calde și negre, însuflețește stelele împrăștiate pe un cer friguros.Cu plapuma memoriei îmbracă numele lor născute din nimic, peste scrum toarnă foc și tăcerile tac.
