Un último apunte: he respetado la puntuación original y el uso no normativo de mayúsculas o minúsculas. Es éste un rasgo ya muy común, y no impide, por tanto, en puridad, la lectura del poema.
Que lo disfrutéis, Pere Bessó. LA PELL
com que només dins de la pell pot respirar, ella es recobreix. Una pell en què les mans s’ajustenal llarg del cos. un cobertor viu, amb terminacions nervioses i porus.i passa per cossos estranys, i ja no respira, i riu burleta.Els dies aquests són nombrosos. Els dies aquests tu rius, ella riu, no ens apropem.En cada separació de tu es fa una pell encara més vívida,amb terminacions nervioses i porusm’ompli el cos de tanta pell. Li dic el festí de la pelli ella, atordida, imita com fins arala capacitat de respiració.Són dies en què s’assembla a una muntegadad’espellifats. Amb la pell de ningú. Amb la pell llesta per a aprofitar-sede sí mateixa. i com més burletamenys puc respirar
Pielea
cum doar într-o piele mai pot respira,și ea se acoperă. o piele pe care mâinile o potrivescde-a lungul trupului. un înveliş viu, cu terminaţii nervoase şi pori.şi trece printre corpuri străine, şi nu mai respiră, şi râde batjocoritor.zilele astea sunt numeroase. zilele astea tu râzi, ea râde, nu ne apropiem.la fiecare îndepărtare de tine se face o piele încă şi mai vie,cu terminaţii nervoase şi poriîmi umple trupul cu atâta piele. îi spun festinul pieliişi ea, buimacă, imită ca şi până acumputinţa respiraţiei.sunt zilele în care seamănă cu o adunăturăde jerpelituri. cu pielea nimănui. cu pielea gata să se înfruptedin ea însăşi. şi cu cât e mai batjocoritoare,cu atât mai puţinpot respira.